"Inculpații au disimulat primirea sumelor de bani cu titlu de mită prin încheierea unor contracte de publicitate fictive iar în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de inculpatul Mazăre Radu Ștefan se reține un prejudiciu, până în prezent, de aproximativ 26 milioane de euro iar cel estimat până la finalizarea contractului de salubrizare fiind de peste 100 milioane euro ", se arată în motivarea deciziei ÎCCJ din 2 aprilie.
Judecătorii de drepturi și libertăți au constatat că sunt îndeplinite cerințele din Codul procedură penală pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive față de cei doi, respectiv rezultă suspiciunea rezonabilă că au comis faptele care li se impută și, pe baza evaluării gravității acestora, a modului și a circumstanțelor de comitere, privarea de libertate fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Magistrații susțin că, pornind de la criteriile stabilite de jurisprudența europeană, se constată că natura și gravitatea faptelor presupus săvârșite de către cei doi rezultă din modalitatea în care acestea au fost comise — folosindu-se de calitatea sa de primar al municipiului Constanța în cazul lui Radu Mazăre și de poziția deținută în cadrul societății Soti Cable Neptun SRL prin intermediul căreia s-au primit sumele de bani cu titlu de mită, cea de administrator a firmei în cazul lui Strutinsky, angrenând în activitățile lor alte persoane, consecințele produse asupra ordinii de drept prin afectarea gravă a încrederii cetățenilor în reprezentanții aleși ai unităților teritoriale locale, insuflându-se astfel opiniei publice falsa impresie că un funcționar public este mai presus de lege.
"Astfel de fapte justifică pe deplin temerea că, odată puși în libertate, inculpații pot săvârși și alte fapte de același gen. (...) Prin urmare, funcția pe care inculpatul Mazăre a deținut-o, în calitate de ales al comunității, dar și cea deținută de inculpatul Strutinscky în cadrul unei societăți care oferă informații cetățenilor și o informare corectă asupra activității desfășurate de instituțiile publice locale și naționale, rezonanța negativă creată în rândul comunității căreia i se poate induce ideea și convingerea că există posibilitatea eludării unei sancțiuni penale, în schimbul oferirii de avantaje patrimoniale celor direct implicați în realizarea actului decizional cu implicații asupra comunității, justifică pe deplin luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Pe de altă parte, modalitatea concretă de comitere a presupuselor fapte ce fac obiectul prezentei cauze, perioada îndelungată în care s-a desfășurat activitatea presupus infracțională, repetabilitatea actelor materiale, conduc la concluzia că o altă măsură preventivă, mai puțin restrictivă, nu este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 202 din Codul de procedură penală", se mai spune în motivare.
Judecătorii au apreciat că la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică trebuie avute în vedere nu numai datele legate de persoana cercetată, ci și datele referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea opiniei publice un sentiment de insecuritate, credința că instituțiile publice ale statului nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În 2 aprilie, judecătorii ÎCCJ au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Radu Mazăre, cercetat de DNA pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, două de conflict de interese și abuz în serviciu.
Mai multe pe Agerpres.
