Primele alegeri europene s-au derulat în România pe 25 noiembrie 2007. Nu respectau ciclul clasic al alegerilor europene, dar era primul an pentru România. Cei aleși atunci, printre care și actualul premier Viorica Dăncilă, au reprezentat România la Bruxelles. Au fost însă acolo doar pentru doi ani, până pe 7 iunie 2009, când au fost primele alegeri europene în ciclul UE.
În 2009, ca acum, au fost trimiși 33 de parlamentari la Bruxelles. Acum, alegerile europene se desfășoară pe 26 mai. Pentru prima dată, USR și mai noul partid Plus candidează la alegerile europene. Cele două au format o alianță. În cursă mai sunt PNL, PSD, PMP și alte câteva partide mai mici.
Cu toate aceste detalii deja cunoscute, și cu campaniile electorale la final de drum, probabil că te întrebi de ce are relevanță votul acum, dar și ce anume înseamnă să avem politicieni în Parlamentul European.
Cum se votează pe 26 mai la alegerile europene
Evident, fiecare cetățean român cu drept de vot alege pe cine dorește. Mecanismul prin care, în urma votului sunt aleși reprezentanții, e însă ceva mai interesant și ar trebui știu de toți cetățenii. În România, alegerile europene se desfășoară pe 26 mai 2019. Cetățenii care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a vota. Secțiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00-21:00, ora României.
Odată ce te-ai decis să votezi, trebuie să știi că ești pre-înregistrat pe niște liste electorale. Acestea sunt create în avans de autorități. Astfel, ești arondat unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Chiar și așa, votul la altă secție de votare este posibil. Alegătorii (români sau din alt stat membru) pot vota la orice altă secție de votare decât aceea unde sunt arondați, dacă în ziua votului se află în altă localitate decât cea de reședință. Președintele secției de votare trebuie să-i înregistreze pe listele suplimentare de alegători.
Trebuie să știi însă că, în cazul în care domiciliul îți este într-un anumit sector din București, nu poți vota în alt sector. Trebuie să te deplasezi până la secția de votare la care ești arondat.
În 2019, ca în toți ceilalți ani, găsește România în imposibilitate de-a vota prin corespondență, împuternicire sau online. Astfel, singurul mod la dispoziție este clasic, prin deplasare la secția de vot. Odată ajuns acolo ai nevoie de carte de identitate valabilă sau pașaport.
Ce partide ajung să aibă reprezentanți în Parlamentul European
La această rundă de alegeri, partidele politice trebuie să obțină cel puțin 5% din voturi pentru a fi alese în Parlamentul European. În funcție de procentul de voturi, își trimit la Bruxelles unul sau mai mulți politicieni. Numărul total, per România, este de 33 de parlamentari.
Conform legislației europene, toate țările trebuie să utilizeze un sistem de vot care să asigure o reprezentare proporțională. Asta înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Practic, tu votezi o listă cu reprezentanți, de la fiecare partid, iar ei sunt aleși de sus în jos în funcție de câte voturi a înregistrat partidul respectiv.
Candidații partidelor politice pot fi consultați pe pagina oficială a Biroului Electoral Central. Tot acolo sunt si listele cu candidații independenți.
De ce ar trebui să votezi la aceste alegeri europene
Așa cum e cazul unui parlament local, când alegi cine te reprezintă, așa e cazul și în Parlamentul European. Practic, ca cetățean român și ca țară, ai pe cineva acolo pe care să-l contactezi în caz că vrei să-i transmiți ceva, în caz că vrei să afli de ce a votat într-un anume fel când a votat, dar îi și poți monitoriza activitatea să vezi dacă-ți reprezintă interesele.
Parlamentarii europeni sunt aleși o dată la cinci ani. Astfel, mandatul e suficient de lung cât să poată contribui cu ceva la interesele României, cetățenilor români și mediului european. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct.
Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. Aceeași instituție a parlamentului adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor cetățenilor europeni (atunci când ating un anumit prag de susținere).
Asemenea ca în parlamentul local, deși sunt aleși fiecare în țara lor, deputații din Parlamentul European formează grupuri politice bazate pe o platformă și o identitate comune, ceea ce le crește influența.
Normele parlamentare impun ca fiecare grup să aibă cel puțin 25 de deputați și să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre ale Uniunii. Partidele politice din statele membre își confirmă, în general, adeziunea la un grup existent. Alteori își declară intenția de a forma sau de a se afilia la un grup nou încă de la începutul alegerilor, conducând adesea campania împreună, cel puțin într-o anumită măsură. În prezent, în Parlamentul European sunt opt grupuri.
După 26 mai, deputații noului Parlament formează grupuri politice. Distribuția forțelor politice în noul Parlament poate determina constituirea unor noi alianțe și crearea unor noi grupuri. Implicit, și cum sunt susținute anumite cauze, legi și modificări în interesul UE și al statelor membre. La prima sa ședință plenară, noul Parlament își alege președintele. Parlamentul alege apoi noul președinte al Comisiei Europene și, ulterior, examinează și aprobă întreaga Comisie.
