Atunci când carnea este marinată capătă un gust, o culoare și o aromă aparte.
Carnea marinată absoarbe lichidul în care este pusă, iar după ce este gătită este mult mai suculentă. În plus, carnea va fi gata mult mai rapid.
Ingrediente:
- Vin alb
- Ulei de măsline
- Usturoi (de preferat verde)
- Mentă
- Cimbru
- Un pic de busuioc
- Foi de dafin
- Piper
- Boia dulce
- Sare
Usturoiul, menta şi busuiocul se toacă mărunt. Toate ingredientele se adaugă în vin, amestecându-se pentru omogenizare. Sarea si piperul se adaugă după gust.
Cantitatea de baiţ (marinadă) trebuie să fie suficientă pentru îmbăierea carnii. Se aşază carnea într-un vas, de preferinţă mai întins (vasele yena sunt excelente), potrivit bucatarulpriceput.ro.
Se toarnă baiţul peste carne şi se trage deasupra o folie de plastic, de aluminiu ori se etanşeizează cu un capac pentru a sigila vasul şi a forţa aromele să se fixeze în carne. Vasul cu carne se pune la frigider.
Cum să pregăteşti carnea de miel ca să nu miroasă
Preparatele din carne de miel sunt cele mai recomandate la masa elegantă din ziua de Paşte. Totuşi, unele persoane le evită ori sunt reţinute faţă de ele din cauza mirosului specific care persistă uneori până după gătire. Iată câteva sfaturi simple care vă vor ajuta să reduceţi sau chiar să eliminaţi în totalitate acest neajuns.
1. Alegeţi pe cât este posibil cu ştiinţă carnea pe care doriţi să o preparaţi. Cu cât carnea aleasă este mai tânără, cu atât mirosul este mai puţin strident iar eliminarea acestuia devine mai simplă. În plus, organismul o va digera şi mai uşor decât pe cea bătrână.
2. Cea mai mare parte a vinii pentru miros o poartă grăsimea animală. Eliminaţi cu cuţitul înainte de preparare cât mai mult din surplusul de grăsime.
3. Lăsaţi carnea 3-4 ore într-un litru de apă. Pentru frăgezire puteţi pregăti o marinadă în care să o ţineţi peste noapte.
4. Gătiţi carnea de miel cu multe condimente precum cimbrul, ghimbirul, usturoiul, piperul negru şi rozmarinul. Puteţi adăuga peste carne şi o linguriţă de suc de lămâie, întrucât efectul este similar cu cel întâlnit în cazul peştelui.
Carnea de miel este prezentată uneori ca o sursă de sănătate, alteori ca o adevărată ameninţare pentru organismul noastru. Prima situaţie se asociază cu un consum echilibrat, în vreme ce a doua cu excesul şi abaterile de la recomandările medicilor şi nutriţioniştilor.
