Opoziția de rit nou a Austriei survine pe fondul unei dependențe profunde de Rusia, iar cancelarul austriac nu pare preocupat pe plan intern de acest uriaș handicap de natură să-i afecteze campania electorală care este în plină desfășurare. Este, în schimb, brusc afectat de valurile de migranți ilegali pe care îi vede venind din România.
Chestiunea pare hilară chiar și pentru românii de rând, nu doar pentru oficialii de la București, pentru că aceste valuri migratorii ilegale ar fi trebuit să le vadă orice cetățean român, ar fi trebuit să existe în datele oficiale. Din contră, din acestea reiese exact contrariul: în primele 9 luni ale anului, în România s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, în timp ce pe ruta Balcanilor de Vest s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170%, conform datelor FRONTEX. România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen. Migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest.
Relațiile mult prea apropiate Viena – Kremlin au devenit evidente odată cu izbucnirea războiului, când cancelarul austriac Karl Nehammer a fost primul oficial european în vizită la Putin, când s-a opus embargoului pe gazul rusesc sau când a acceptat să plătească gazul în ruble, condiție absurdă refuzată de alte state.
Dar dacă această relație de dependență periculoasă a Austriei de Rusia era cunoscută chiar și înainte de război, nu același lucru putem afirma despre opoziția extinderii spațiului Schengen, care a apărut abia în ultimele luni. Și odată instalată, a rămas fermă, deși România a venit cu dovezi clare că migranții ilegali care ajung în Austria nu trec prin țara noastră, deși am trecut cu succes de misiunile de evaluare succesive ale Comisiei Europene, plus o misiune voluntară pentru a alunga ultimele îndoieli ale Olandei.
Așadar, în ciuda oricăror argumente logice și dovezi, Austria se dovedește decisă să refuze României un statut de drept – având în vedere toate etapele obligatorii pe care le-am îndeplinit deja de mult timp și toate reglementările pe care le îndeplinim conform aquisului Schengen, sau problemele pe care le-am corijat în mod admirabil în ultimii ani.
De altfel, și ministrul Lucian Bode a scos în evidență dualitatea inexplicabilă a omologului austriac Gerhard Karner pe problema Schengen: “La întrevederea noastră din februarie 2022, a susținut ferm aderarea României la spațiul Schengen; Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București din 16 noiembrie 2022”.
În ciuda tuturor acestor evidențe și chiar a intereselor economice în România – exploatarea petrolului și a gazelor naturale – Austria afirmă înaintea Consiliului JAI din 8 noiembrie că va refuza intrarea României în Schengen. Deși pare absurd abordarea, cu siguranță la Viena calculele se fac via Kremlin.