„Culisele Statului Paralel”. Sanevit, povestea eșecului privatizării primei fabrici de seringi din România

O perioadă, fabrica a lucrat la capacitate maximă, fiind principalul furnizor de seringi și ace de unică folosință pentru piața internă. Însă, autoritățile, presate de importatori, au emis un ordin prin care a fost abrogată obligația spitalelor românești să cumpere produse de la Sanevit Arad, scrie Hotnews. Mai mult, într-o anchetă publicată de Adevărul, se arată că principalul motiv pentru care Sanevit Arad a ajuns în colaps a fost seria de piedici puse chiar de instituțiile statului. Astfel, în 1997, la propunerea Ministerului Sănătății, guvernul scutește de taxe vamale importul de seringi și ace medicale, în valoare de 10 milioane de dolari, în condițiile în care SC Sanevit avea deja pe stoc, la acea dată, peste 7 milioane de seringi și aproape 2 milioane de ace medicale și se confrunta cu probleme financiare deosebite, inclusiv cu presiunea rambursării creditului extern.

Mai mult, deși, la 6 martie 1997, Sanevit semnează cu Ministerul Sănătății un contract pentru livrarea de seringi si ace medicale, la doar câteva zile, aceeași instituție dă dispoziție Direcțiilor Sanitare Județene să nu mai cumpere produsele Sanevit. De-abia după ce a fost deschis un proces Ministerul Sănătății i-a invitat pe reprezentanții Sanevit la discuții în urma cărora s-a semnat un document prin care se recunoaște legalitatea contractului și se reiau livrările.

„Datorită acestui blocaj, SC Sanevit a fost grav afectată, atât financiar, cât și din punct de vedere al prezenței pe piața de capital, în cadrul tranzacțiilor la bursă" - au constatat specialiștii de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.

În aceste condiții, activitatea fabricii s-a diminuat drastic, ajungând în cele din urmă la faliment. O soluție a fost găsită câțiva ani mai târziu, când executivul condus de Adrian Năstase, a repornit activitatea de fabricare printr-o societate nou-creată, “Sanevit 2003” SA.

La scurt timp, au apărut și primele nemulțumiri, venite din rândul acționarilor de la vechea fabrică Sanevit SA, deoarece nu și-au putut transfera pachetele de acțiuni la societatea nou înființată.

Cu toate că, în anul 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a stabilit că micii acționari vor fi preluați de noua societate “Sanevit 2003”, ministrul Sănătății de la acea vreme i-a anunțat că fabrica este o societate distinctă, cu capital integral de stat, iar între fosta și actuala societate nu exista niciun fel de relație, denumirea fiind păstrată exclusiv pentru brand.

La finalul anului 2012, presa a prezentat variantele Guvernului pentru Sanevit. Autoritățile promiteau că producătorul de seringi şi ace medicale, aflat în criză financiară, îşi va continua activitatea prin privatizare, asociere în participațiune sau atragerea unor surse financiare externe. Tot atunci, Guvernul a format un grup interministerial care să propună soluţii de relansare a societăţii.

Dar primele încercări de privatizare au fost făcute de Ministerul Economiei abia în 2015, la trei ani de când preluase fabrica arădeană. Atunci, societatea fusese scoasă la licitaţie la preţul de 32.684.998 lei, adică 7,4 milioane de euro la vremea respectivă.

Toate acţiunile fabricii sunt deţinute de Ministerul Economiei, care a preluat fabrica în iunie 2012, pentru a o salva de la faliment. La vremea respectivă, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, declara la Arad că fabrica are datorii de 7,6 milioane de lei acumulate, la un patrimoniu de 8,5 milioane de euro.

Însă, niciun investitor nu s-a arătat interesat de privatizarea fabricii de seringi din Arad. Astfel că, în decursul anilor, toate încercările de privatizare au eşuat. Au fost însă și ani în care compania de stat a fabricat cutii de plastic. Erau vândute italienilor și erau folosite pentru celebrele ouă de ciocolată pentru copii.

În august 2017, Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, anunţa intenţia de relansare a activităţii Sanevit 2003 Arad, prin două modalităţi, respectiv achiziţionarea pachetului de acţiuni deţinut de statul român sau atragerea de investiţii. Printre avantajele prezentate de minister, în anunţul de privatizare, se numără producţia de seringi formate din trei componente, care corespund calitativ standardelor internaţionale, producţie flexibilă, adaptabilă la realizarea altor produse decât cele din domeniul principal de activitate, amplasarea fabricii cu front stradal pe DN 79, apropiere de graniţa de vest a ţării, accesul rapid la aeroport, cale ferată şi autostradă, dar şi terenul intravilan din municipiul Arad pe care se află fabrica. Terenul are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, ce permite ridicarea de noi clădiri industriale în cazul extinderii producţiei sau diversificării produselor fabricate.

În cele din urmă, numeroasele încercări ale autorităților de a salva fabrica de seringi de unică folosință ”Sanevit 2003” s-au încheiat fără niciun rezultat.

Nu se știe în acest moment ce soartă va avea Sanevit, însă în condițiile în care toate încercările de relansare a producției au eșuat, nu este exclus ca fabrica să fie desființată. Terenul ar putea ajunge, astfel, în atenția investitorilor imobiliari, care ar putea ridica în zonă ansambluri rezidențiale, potrivit presei locale.

Recent, europarlamentarul Vlad Botoş, a adresat o scrisoare miniştrilor Sănătăţii şi Economiei, în care propune utilizarea facilităţilor fabricii pentru producerea materialelor medicale necesare în contextul pandemiei de coronavirus.