Munca lor s-a transformat în bogăția altora.
Peste un miliard de dolari se regăsea în patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, înainte de 1989.
Banii și proprietățile aparțineau clasei muncitoare. 8 milioane de români cotizau, obligatoriu, către UGSR, 1% din venituri. La schimb, Uniunea le asigura concediile de odihnă și recuperarea fizică.
Proprietățile Uniunii se răsfirau în cele mai importante puncte ale țării: pe litoral, la Eforie Nord, hotelurile Petrolul şi Traian şi la Năvodari, Delfinul şi Tabăra Internaţională de Copii şi Tineret. Pe Valea Prahovei, la Predeal, pe valea Oltului, la Căciulata. Pe valea Cernei, la Băile Herculane, în Covasna, Amara, Băile Olăneşti, Băile Felix, Slănic Moldova și lista poate continua.
În registrul UGSR erau trecute peste 20 de mii de imobile, câteva zeci de baze sportive, tablouri de mare valoare și chiar un vapor.
Conform extraselor de cont din Bancorex și BNR, UGSR dispunea de 4,7 miliarde de lei si 2 milioane de dolari, la Revoluția din 1989.
Petre Roman, premierul României după căderea comunismului, susține că a anticipat lupta care se va da pe bogăția adunată de uniunea sindicatelor și i-a blocat conturile printr-o Hotărâre de Guvern.
„Am fost conștient că acest patrimoniu – imobliar, bani – trebuia să fie pus la adăpost de aceste cereri numeroase de a utiliza... Și atunci am dat o HG care în mod miraculos a trăit până astăzi, și este și astăzi în funcțiune. Am decis că privitor la patrimoniu UGSR, imobiliar și bani, eu nu autorizez niciun fel de înstrăinare a lui. Și că atunci când toate federațiile sindicale vor organiza un congres, și acel congres va hotărî ceva de comun acord, atunci deja e treaba lor, nu mai este treaba mea ca prim-ministru. Un asemenea congres nu s-a organizat niciodată”, a spus Petre Roman, potrivit Știrile Pro TV.
Hotărârea este valabilă chiar și în zilele noastre, act în care se spune clar că statul nu autorizează ieșirea bunurilor din proprietatea UGSR. Însă „băieții deștepți” au găsit alte metode prin care să-și treacă pe numele lor bunurile clasei muncitoare.
După 1990 au luat naștere noi sindicate, care pretindeau că sunt bucăți desprinse din fostul UGSR. Presa vremii arată că noii lideri ai oamenilor muncii mințeau cotizanții că UGSR a dispărut odată cu regimul comunist, însă, în realitate, Uniunea nu a fost niciodată dizolvată.
Forța care a înghițit patrimoniul UGSR a fost societatea comercială SIND ROMÂNIA SRL, înființată în 1992 de cele trei mari confederații sindicale născute și ele tot pe atunci: CNSLR, Cartel Alfa și Frăția.
În fruntea sindicatelor postdecembriste s-au așezat oameni pe care i-am regăsit ulterior în politică, la nivel înalt. De exemplu, Victor Ciorbea, care a devenit președinte al SIND ROMÂNIA SRL.
Ciorbea a fost judecător până în 89, apoi lider de sindicat, iar în 1996, prim-ministru al României din partea țărăniștilor.
În doar câțiva ani, cu oamenii potiviți în funtea acestor sindicate, patrimoniul adunat într-un secol la UGSR a fost însușit de noile forțe. Proprietățile au fost înstrăinate sau au fost lăsate în paragină pentru a le scădea valoarea.
Prima victimă: turismul balnear. Muncitorii români se puteau trata în centrele de specialitate ale Uniunii de afecțiuni dobândite în câmpul muncii și puteau face recuperare în cazul accidentelor. În baza biletelor de odihnă şi tratament, membrii de sindicat beneficiau de concedii subvenţionate în hoteluri de 2 şi 3 stele.
Pensionarii de azi, cotizanții de atunci, au resimțit lipsa acestor centre după 1989. Ele fie nu mai există, fie s-au transformat în unități private costisitoare.
Bunuri din mâinile tăbăcite ale oamenilor au fost smulse prin fraudă, fals, abuz și improvizații juridice, scrie revista sindicală „Solidaritatea”.
Conform sursei citate, ingineria s-a produs cu o simplă schimbare de nume. Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România al UGSR hotărăşte înfiinţarea Administraţiei Centrale a Caselor de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor Libere din România, care ia fiinţă în locul fostei Comisii pentru tratament balneoclimateric şi odihnă.
Înfiinţată legal, această administraţie a funcţionat până la 1 martie 1990, când comitetul menționat emite o hotărâre pe baza căreia Administraţia Centrală a Caselor de Odihnă şi Tratament îşi schimbă denumirea în Direcţia Economică a Caselor de Odihnă şi Tratament ale Sindicatelor, care administra și gestiona imobilele cu activitate de tratament balnear, de odihnă ale UGSR.
Referitor la patrimoniu, s-a specificat că această Direcţie a Caselor de Odihnă şi Tratament ia fiinţă prin reorganizarea fostei „Comisii pentru Tratament Balneoclimateric şi Odihnă”. O ilegalitate, deoarece nu există un act de desfiinţare sau reorganizare a UGSR-ului, scriu cei de la revista „Solidaritatea”.
De altfel, printr-o convenție încheiată în anul 1992, între cele trei confederații, CNSLR, Confederaţia Frăţia, Confederaţia Cartel Alfa, care stă la baza înfiinţării SC SIND ROMÂNIA SRL, se evidențiază întreaga operațiune, potrivit presadeinvestigatii.ro.
„Societatea Comercială SIND ROMÂNIA SRL ia ființă prin transformarea Direcției Economice a Caselor de Odihnă și Tratament ale Sindicatelor. (...) Capitalul social provine din patrimoniul Direcției Economice a Caselor de Odihnă și Tratament ale Sindicatelor (n.red. - al UGSR) şi este împărţit astfel:
- CNSLR – 33,34 la sută;
- Confederaţia Frăţia 33,33 la sută;
- Confederaţia Cartel Alfa 33,33 la sută”, scrie presadeinvestigatii.ro.
Convenția a fost succedată de un proces-verbal de predare a întreg patrimoniului UGSR, în iulie 1990, semnat de Ilie Porojan, ca reprezentant al Uniunii, și de către Minică Boajă, în calitate de vicepreşedinte al CNSLR. Porojan nu avea împuternicire de la președintele Consiliului Național al UGSR și nu avea acordul tuturor sindicatelor pentru a realiza un astfel de document, iar cel din urmă, Boajă, nu deținea funcția declarată în actul de preluare a patrimoniului.
Șirul abuzurilor și al infracțiunilor economice a continuat. PresadeInvestigații.ro scrie că profiturile obţinute din însușirea frauduloasă a patrimoniului UGSR au fost în mare parte subtilizate de „acţionarii” societăţii, sub formă de dividende, şi nu reînvestite, cum ar fi fost legal.
Mai mult, sursa citată susține că în anul 1998, Cartel Alfa, prin directorul Bogdan Hossu, acordă CSDR un împrumut în valoare de 15.000 de dolari, pentru care solicită garantarea cu 3 la sută din acţiunile deţinute de aceasta în SC SIND ROMÂNIA SRL.
Arc peste timp, ce a mai rămas în patrimoniu s-a tranșat în aprilie 2010, când cele patru confederaţii acţionare hotărăsc să-şi împartă imobilele cu destinaţie turistică.
Aici s-a născut o altă inginerie. Fiecare confederație și-a făcut câte o firmă, și bunurile au fost date în folosință către acestea.
De exemplu, CNSLR Frăția înființează o societate privată, unde are 95% capital social, numită SC SIND TOUR TRADING SRL. Apoi semnează un contract cu SC TOUR MIRINVEST SRL, prin care cedează managementul SC SIND TOUR TRADING SRL și folosinţa imobilelor pentru o perioadă de nouă ani, contra unei sume de 600.000 de euro pe an.
Pe lista obiectivelor astfel înstrăinate sunt Hotelurile Dacia și Domogled de la Herculane, Hotelul Muncelul de la Băile Felix, Hotelul Montana din Covasna, Hotelul Someşul din Sângeorz-Băi, Complexul comercial Voineasa, vile-apartament în Voineasa, Vila Predeal, Vilele 1–5 din Vidra...
Conform zicalei „ulciorul nu merge de multe ori la apă”, în 2011 au intrat pe fir procurorii DNA. Aceștia au constatat un întreg șir de infracțiuni, însă, în cazul multora, faptele s-au prescris.
Posibil că Victor Ciorbea a scăpat de ani grei de închisoare deoarece a intervenit prescripția, însă a rămas consemnată în declarațiile sale pentru magistrați metoda prin care acesta, judecător de profesie, a crezut că poate prelua un patrimoniu de 1 miliard de dolari.
„Pe data de 25.12.1989 am ascultat un comunicat de presă la TVR prin care se anunţa că UGSR, ca structură sindicală, s-a dizolvat”, a spus Victor Ciorbea în fața procurorilor, potrivit Motivării DNA.
Conform membrilor UGSR, într-o adresă transmisă de Ministerul Muncii se certifică faptul că în momentul preluării patrimoniului UGSR de către confederația sindicală CNSLR, condusă de Ciorbea, aceasta nu era înscrisă în Registrul Persoanelor Juridice, ceea ce înseamnă că preluarea s-a făcut pe „persoană fizică”.
Prescripția a intervenit și în cazul lui Porojan și a lui Boajă, cei care a dat patrimoniul printr-un proces verbal fals către sindicatele postdecembriste.
Însă nu toți au reușit să scape de răspundere în cazul banilor de la UGSR.
DNA a disjuns cauza în privința lui Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, dar și a altor lideri sindicali.
În vara lui 2019, Tribunalul Constanța deschide proces pentru prejudiciul de 12 miliarde de dolari de la UGSR, scrie presa națională, iar cei care au folosit după bunul plac bunurile a 8 milioane de români sunt aduși în fața instanței.
Totodată, dosarul în care liderii sindicali erau inculpați a fost plimbat doi ani între instanţele din Bucureşti şi Constanţa, deoarece judecătorii îşi declinau reciproc competenţa şi refuzau să judece cazul. În final, Înalta Curte a decis ca Judecătoria Sectorului 1 a Capitalei să preia dosarul.
