Protocoalele amintite încălcau flagrant dreptul la un proces echitabil și tot Curtea Constituțională spune că Ministerul Public a încălcat supremaţia Constituţiei atunci când a decis semnarea acestor acte. Consecințele protocoalelor au dus la transformarea procurorilor în subordonați ai ofiţerilor de informaţii, iar persoanele acuzate au fost puse în imposibilitatea de a invoca excepţiile de nulitate prevăzute de Codul de procedură penală privind modul de administrare a probelor.
Florin Iordache, fost vicepreședinte în Camera Deputaților în mandatul lui Liviu Dragnea, a sesizat CCR în 2018 vizavi de capacitatea Serviciului Român de Informații de a cenzura probe.
„Dacă vă uitaţi la protocolul din 2009 art. 34 al. 2, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare, pe baza aprecierii agenţilor Serviciului. Iată că prin semnarea acestor protocoale, şi de aceea cred eu că e un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală”, spunea Florin Iordache, potrivit EVZ.
Recent, Daniel Morar, fost procuror șef al DNA, al Parchetului General și actual judecător la CCR, a comentat existența acestor rapoarte interinstituționale și efectele pe care le-au avut asupra justiției. Morar dezvăluie faptul că există magistrați care regretă eliminarea colaborărilor cu SRI.
„Cum ar suna să aflaţi că în Rusia, KGB (FSB de astăzi) face cercetare penală? Ai spune că este un stat înapoiat sau care nu respectă regulile. Noi vedem că o parte din magistraţii României de astăzi regretă faptul că SRI şi serviciile de informaţii nu mai există în cercetarea penală.(...) Eu mă uit la acei judecători care au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene şi au întrebat dacă este bună decizia 51 a CCR, prin care a scos SRI din anchetele penale. Mă întreb: acei oameni n-au citit o carte la viaţa lor despre sistemele totalitare în care serviciile de informaţii făceau şi desfăceau tot şi distrugeau vieţi? (...) Deci pot să plângă oricât după serviciile de informaţii, nu e voie ca ele să se mai întoarcă în cercetarea penală”, a declarat Daniel Morar pentru Aleph News.
Morar e de părere că nici faptele de corupție nu aveau ce să caute în obținerea mandatelor de interceptare, pe baza legii Securității Naționale.
„Majoritatea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale care dau dreptul serviciilor de informaţii să obţină de la Înalta Curte măsuri intruzive nu se finalizează cu dosare de urmărire penală.”, a susținut magistratul.
Pe 14 iulie, CCR a dat o altă lovitură serviciilor de informații. Judecătorii au stabilit că procurorii DNA și DIICOT trebuie să aibă experiență de minimum 10 ani pentru a avea dreptul să ancheteze dosare importante.
„Pe ideea că din moment ce DNA și DIICOT sunt două structuri specializate care funcționează la cel mai înalt nivel la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, trebuie să aibă vechimea necesară pe care o are orice procuror care dă un examen pentru a accede la cel mai înalt nivel. În acest moment, vechimea este de 10 ani. Pe această idee s-a dus Curtea Constituțională. Deci nu este nicio lovitură dată luptei anticorupție pentru că lupta anticorupție se desfășoară cu oamenii pe care-i avem în sistem”, a spus Daniel Morar, citat de luju.ro, adăugând că pe vremea sa nu exista câmpul tactic - confirmând, astfel, existența ulterioară a acestuia.
Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este constituțională, mai spune magistratul, contracarând raportul întocmit de Departamentului de Stat al SUA, realizat anul acesta pentru investitori, în care americanii susțin că „SIIJ pare să întreprindă doar cazuri motivate politic”.
Documentația destinată americanilor care doresc să investească în România îi alarmează pe aceștia susținând că lupta anticorupție a suferit eșecuri semnificative.
„Lupta României împotriva corupției la nivel înalt și mediu, un model în sud-estul Europei în ultimul deceniu, a suferit eșecuri semnificative între 2017 și sfârșitul anului 2019 printr-o campanie concertată în timpul guvernului anterior, de slăbire a eforturilor anticorupție, a legislației penale și judiciare și a independenței judiciare. (...) Actualul Guvern a început să anuleze acțiunile negative ale guvernului anterior”, se arată în document.
În plus, analiștii susțin în raport că actualul guvern face eforturi pentru a desființa SIIJ.
„Parchetul special înființat de guvernul anterior pentru investigarea și urmărirea penală a judecătorilor și procurorilor, care pare să întreprindă doar cazuri motivate politic, continuă să funcționeze. Actualul guvern a reluat eforturile pentru ca parchetul special să fie desființat”, se mai arată în raport, potrivit Newsweek.ro
De asemenea, USR este cel mai aprig contestatar al SIIJ, iar formațiunea politică dirijată de Dan Barna amenință cu ruperea coaliției dacă celelalte partide aflate la guvernare nu vor susține desființarea. Concret, USR dorește să dea înapoi DNA-ului autoritatea de a-i ancheta pe judecători, iar primii care s-au opus demersului au fost cei din UDMR. Formațiunea maghiară consideră că absorbirea SIIJ de către Parchetul General este o variantă mult mai bună și, totodată, singura legală. În acest sens UDMR a depus un amendament în Senat.
Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a intrat, astfel, într-un scandal monstru cu USR. Botond a susținut că ministrul Justiţiei, Stelian Ion, are o atitudine "total inacceptabilă" şi "alunecă spre stalinism", iar vicepremierul Dan Barna "a intrat în delir, poziţia sa fiind, de fapt, una toxică".
Potrivit reprezentantul maghiarilor, "în ultima perioadă, în acest avânt stalinist al lui Stelian Ion, pe lângă politicieni care au opinii diferite, au devenit ţinta ministrului şi anumiţi magistraţi care nu sunt de acord cu el în privinţa funcţionării Justiţiei", a declarat acesta.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, și-a construit replica după modelul deja consacrat, cu „PSD e de vină”, ignorând litera legii care spune că Parchetul General este singurul care poate prelua această sarcină.
Stelian Ion a afirmat că SIIJ nu a putut fi desfiinţată până în acest moment, pentru că UDMR era, la momentul înfiinţării secţiei, alături de PSD, titrează cei de la Agerpres.
Fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar, sprijină existența Secției Speciale, explicând că parchetele obișnuite nu pot prelua anchetarea magistraților.
„Din punct de vedere constituțional nu este absolut nicio problemă că există SIIJ. (...)Dacă parchetele obișnuite puteau să facă aceste lucruri, și au făcut atâția ani până în 2002, rămânea acolo (n. anchetarea faptelor de corupție din Justiție)”, a spus judecătorul de la CCR.
