„Este un număr mare de copii care ajung la noi, însă acesta este doar vârful aisbergului. Nu avem de unde şti care este situaţia reală de la nivelul şcolilor, spre exemplu”, afirmă Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru, citat de Ziarul de Iași.
Copiii şi adolescenţii care ajung direct în Camera de gardă a unităţii medicale din Iași sunt cei care au stări de anxietate, atacuri de panică sau gânduri de suicid.
Medicii psihiatri spun că stările de anxietate, spre exemplu, au început să fie şi mai des întâlnite în urma pandemiei de coronavirus, care a dat peste cap viața întregii planete, dar şi a cursurilor trecute în online, din același motiv.
„Cei mai afectaţi au fost cei care sunt mai anxioşi, mai izolaţi, care au emoţii să prezinte în public, care nu pot dormi înainte de a se duce la şcoală pentru ca stiu că îi ascultă profesorul la o materie anume. Perioada cât au învăţat online i-a ajutat, dar când s-a terminat şi au trebuit să meargă din nou la şcoală, au probleme de adaptare în noul mediu şcolar. Faţă de ceilalţi, lor le-a plăcut această perioadă de izolare, însă în anxietate foarte importantă este expunerea la factorul stresant, care se face treptat. Chiar dacă eşti mai anxios, atâta timp cât eşti obişnuit să mergi la şcoală, dacă mai lucrezi în paralel şi pe terapie comportamentală, reuşeşti să faci faţă şi să înveţi cum să faci faţă stărilor fără să faci atacuri de panică. Însă dacă a fost o pauză de doi ani, e ca şi cum o iei de la zero cu o stare de anxietate crescută, de aceea ajung la spital pentru medicaţie”, a explicat medicul.
Potrivit acestuia, de la anxietate la depresie este doar un pas, la care contribuie şi lipsa părinţilor plecaţi în străinătate pentru a-şi întreţine familia. Acest lucru duce inclusiv la tulburări de ataşament, copiii ajungând să fie crescuţi de membrii familiei extinse, respectiv de bunici, fraţi sau alte rude.
Am putea numi "fericite" cazurile în care modificările de comportament ale copilului sunt observate, totuși, la şcoală, de profesori, sau de alte persoane din imediata apropiere a acestora, și asta deoarece în astfeld e cazuri putem miza pe faptul că astfel de comportamente sunt semnalate părinților, pentru a lua măsuri.
„Copilul, ca orice om, are nevoie de afecţiune, să fie susţinut, întrebat care sunt nevoile sale. Trebuie să existe o comunicare eficientă între părinţi şi copii, astfel încât să nu ajungem să aflăm noi în gardă lucruri pe care părinţii nu le ştiu. Copiilor le este teamă să nu fie judecaţi pentru că nu s-au descurcat singuri într-o anumită situaţie, chiar şi una minoră, să nu fie certaţi. Sunt mulţi părinţi care nu au timpul necesar să comunice cu ei pentru că muncesc”, a mai spus medicul psihiatru.
O altă categorie a copiilor şi adolescenţilor care ajung la Institutul de Psihiatrie din Iaşi sunt cei care au suferit traume în copilărie, iar în perioada adolescenţei se manifestă violent şi devin agresori ai altor persoane.
„Sunt foarte multe cazuri de bullying la şcoală - de la grădiniţă până la sfârşitul liceului. Este o metodă prin care ei reacţionează, fie că sunt agresori, agresaţi sau martori, ei sunt traumatizaţi. De aceea, este necesar să fie identificată cât mai devreme schimbarea din comportamentul lor”, a arătat medicul ieşean.
Foarte mulţi se refugiază în dependenţa de alcool sau droguri încă de la vârste foarte mici, pentru a putea intra în diferite cercuri unde vor să se simtă integraţi. Medicii spun că acest tip de dependenţă vine şi din cauza lipsei supravegherii din partea adulţilor şi a lipsei unor reguli foarte bine stabilite, mai arată sursa citată.
