Miron Cozma pare să-ţi fi luat în serios porecla de luceafăr. Cel puţin aşa cred cei opt membri ai Comisiei de eliberări Condiţionate din Penitenciarul Rahova, care au fost impresionaţi de multiplele talente artistice ale fostului sindicalist. Cozma scrie poezii, pictează, face decoraţiuni şi obiecte artizanale.
"Deţinutul (...) a manifestat interes deosebit pentru activităţi cu caracter religios, sportiv şi recreativ, a participat la (...) Cenaclul Literar, pictură, artizanat. Observând şi antecendentele penale şi comportamentul de după 2 iunie 2006, Comisia propune eliberarea condiţionată a deţinutului Miron Cozma", se arată în raportul Comisiei de Eliberări Condiţionate, Penitenciarul Rahova.
Comisia de eliberare nu pomeneşte întâmplător data de 2 iunie 2006. Până atunci, Cozma fusese refuzat de două ori, din cauza unui raport al Ministerului Justiţiei care arăta că fostul lider al minerilor din Valea Jiului a avut parte de un regim privilegiat faţă de ceilalţi deţinuţi.
Inspectorii au constatat că Miron Cozma îşi stabilea singur programul, avea acces la unele spaţii şi dotări interzise altor deţinuţi, juca biliard, iar în celulă avea un frigider propriu, plin cu de toate.
Mai mult, Cozma nu purta uniforma de deţinut, putea da oricând telefon din penitenciar, ba chiar îi batjocorea pe gardieni. Dacă ar fi să dăm crezare ultimului raport, apropierea de artă l-a schimbat pe fostul sindicalist.
"De la ultima analiză a Comisiei, [Miron Cozma] a avut un comportament decent în relaţiile cu personalul şi a respectat Regulamentul de Ordine Interioară. A stabilit relaţii neconflictuale şi de sprijin cu ceilalţi deţinuţi, păstrându-şi propriul sistem de valori; la nivelul grupului de deţinuţi a dovedit abilităţi de relaţionare necesare menţinerii unui climat detensionat", se mai spune în raport.
Inginer electro-mecanic, divorţat, cu doi copii, Cozma este descris de Comisia de eliberări Condiţionate de la Rahova drept un deţinut model, un individ cu o inteligenţă peste medie, independent în gândire şi acţiune, imaginativ, cu un potenţial creativ ridicat, al cărui singur păcat este tendinţa de a se impune ca lider. Fostul sindicalist a rămas în istorie drept conducător al celor mai violente şi sângeroase proteste ale minerilor.