Coronavirusul responsabil pentru pandemia de COVID-19 din toată lumea a fost prezent în Statele Unite cel puţin din luna decembrie 2019, cu mai multe săptămâni înainte de primul caz confirmat din ianuarie 2020 pe teritoriul american, potrivit unui nou studiu publicat marţi, 15 iunie.
Potrivit rezultatelor, coronavirusul era prezent deja pe teritoriul Statelor Unite din decembrie 2019, exact în perioada în care în provincia Hubei, cu capitala la Wuhan, au fost raportate mai multe cazuri de pneumonie de origine necunoscută. Studiul a fost publicat în revista Clinical Infectious Diseases și arată rezultate similare cu centrele pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), care au ajuns la aceeaşi concluzie în noiembrie 2020.
Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite au analizat 24.000 de probe de sânge prelevate de la voluntari din ţară între 2 ianuarie şi 18 martie 2020.
Anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2 au fost detectaţi la nouă pacienţi - prin două teste serologice diferite pentru a minimiza riscul de fals pozitiv.
Anticorpii căutaţi prin aceste teste (IgG), care "neutralizează" capacitatea virusului de a infecta celulele, apar abia la două săptămâni după infectare.
Primele eşantioane pozitive provin de la participanţi din Illinois şi Massachusetts, luate la 7 şi, respectiv, 8 ianuarie 2020, sugerând că virusul i-a infectat la sfârşitul lunii decembrie 2020. Aceste persoane nu se aflau nici în New York, nici în Seattle, cele două oraşe considerate porți de intrare pentru virus.
„Testele anticorpilor ne permit să înţelegem mai bine răspândirea SARS-CoV-2 în Statele Unite în primele zile ale pandemiei în ţară, când testarea era limitată", a declarat Keri Althoff, profesor de epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins şi autorul principal al studiului, potrivit AFP, relatează Agerpres.
Concluziile actualului studiu american nu sunt noi. În urmă cu un an, unul dintre principalii cercetători de la Universitatea Oxford lansa teoria „virusului corona adormit”. Tom Jefferson a ajuns la concluzia, în iulie 2020, că virusul ar fi rămas ”adormit” în întreaga lume o perioadă îndelungată şi ar fi apărut atunci când condiţiile i-au fost favorabile dezvoltării. Acesta declara atunci că „agenţii patogeni ai virusului nu vin de nicăieri şi nu se duc nicăieri. Ei se află aici mereu, iar ceva îi inflamează”, făcând și o paralelă și cu gripa spaniolă, care a ajuns în 1918 și în Samoa de Vest, fără nicio legătură cu lumea exterioară. Urme de COVID-19 au fost găsite în Spania, Italia sau Brazilia cu mult înainte de descoperirea virusului în China, chiar din noiembrie 2019. Acest lucru pare posibil după ce eșantioane de la Torino şi Milano, recoltate la jumătatea lunii decembrie 2019, au arătat de asemenea rezultate pozitive, iar experţii au găsit urme în Brazilia, la Florianopolis, în noiembrie 2019.
Primele informații neoficiale din China în legătură cu o posibilă epidemie de coronavirus au apărut în noiembrie-decembrie 2019. Virusul a fost identificat în Wuhan, capitala provinciei Hubei, în 12 decembrie 2019, după ce s-au înmulțit cazurile de pneumonie fără o cauză clară și pentru care vaccinurile sau tratamentele existente nu au fost eficiente. În doar patru luni, în 11 martie 2020, erau deja 118.000 de cazuri în 114 ţări din lume, cu 4.291 de decese și era declarată pandemie de coronavirus. În prezent, până pe 16 iunie 2021, la peste un an de pandemie s-au dezvoltat mai multe variante de coronavirus alături de cel original și peste 177,45 de milioane de oameni s-au infectat, din cele peste 7,8 miliarde de pe tot globul, iar bilanțul deceselor a ajuns la peste 3,83 de milioane. În schimb, în decurs de un an și ceva s-au dezvoltat mai multe vaccinuri anti-COVID-19 și tratamente inovatoare împotriva maladiei.