"Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal", se arată în amendamentul adoptat în Comisia de revizuire la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România.
În forma iniţială a textului din iniţiativa de revizuire, se preciza pentru articolul 28, alineatul 3: "Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecător, în condiţiile legii".
Totodată, textul care stabilea posibilitatea procurorului de a dispune pentru 48 de ore, în cazuri de urgenţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor a fost eliminat de membrii comisiei. Această reglementare era prevăzută atât în textul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, cât şi în amendamentele propuse de AMR.
De asemenea, membrii Comsiei juridice au mai adoptat un amendament prin care principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare este extins de la faza de judecată la întregul curs al procesului penal.
Folosirea unei probe obţinute ilegal, doar în apărarea acuzatului
Comisia de revizuire a Constituţiei a mai adoptat marţi un amendament la proiectul de modificare a legii fundamentale care face posibilă folosirea probelor obţinute ilegal doar în cazul în care acestea sunt în favoarea acuzatului, iar în celelalte cazuri sunt interzise.
"Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat", se arată în noua formă a alineatului 14 al articolului 23 din iniţiativa de revizuire.
Iniţial, textul propus spre introducere suplimentar în textul legii fundamentale arăta: "Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal".
Amendamentul a fost formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru şi adoptat în unanimitate de membrii comisiei de revizuire.
Arestarea preventivă dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale
Un alt amendament propus de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) este cel care prevede că arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, fiind dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale.
Textul amendamentului însuşit integral de Comisia de revizuire este următorul: "În mod execepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii, şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale".
Amendamentul a fost votat de majoritatea membrilor Comisiei de revizuire, înregistrându-se doar un vot "împotrivă".
În forma actuală a Constituţiei, se prevede doar că "arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal".
Adoptarea amendamentului AMR a fost justificată de către senatorii Ioan Chelaru şi Daniel Fenechiu, care au arătat că textul propus de AMR e extrem de complex şi acoperitor.
Fenechiu a arătat că judecătorul reprezintă în sine o instanţă de judecată, iar înlocuirea cuvântului "judecător" cu sintagma "judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei" va duce la situaţia în care numai acest judecător să poată dispune, şi nu un alt judecător de la o altă instanţă, situată pe aceeaşi rază teritorială cu parchetul care formulează sesizarea.
Totodată, Fenechiu a mai spus că introducerea sintagmei "după punerea în mişcare a acţiunii penale" va apropia România de un stat de drept, fiind exclusă posibilitatea ca un cetăţean să fie ridicat cu "mascaţii" de acasă.
"E o garanţie a respectării drepturilor fundamnetale ale omului. Nu avem voie să ratăm această oportunitate, să prevedem în text sintagma «după punerea în mişcare a acţiunii penale»", a spus Fenechiu.
"Se pare că această Constituţie se transformă într-un cod de procedură penală. Este destul de periculos pentru că s-ar putea ca în practică să ajungem la concluzia că unele mecanisme prevăzute astăzi într-un anumit fel trebuie modificate mâine pentru a răspunde fie obligaţiilor pe care România şi le-a asumat pe plan internaţional, fie necesităţilor rezultate din activitatea practică a instanţelor şi parchetelor", a spus Laura Ştefan, expert anticorupţie, la Realitatea TV.
