De asemenea, la şedinţa de lucru a luat parte şi Preşedintele CNMR, Alexandru Cumpănaşu, care a prezentat auditoriului negocierile purtate de către CNMR cu reprezentanţii Comisiilor reunite pentru invaţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, precum şi cu reprezentanţii Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, privind bugetul educaţiei şi cercetării româneşti pentru anul 2017, respectiv: susţinerea unor creşteri anuale succesive de 13% pentru educaţie pentru a atinge nivelul de 6% din PIB până în 2020, precum şi creşteri anuale succesive de 35% pentru cercetare, astfel încât până în 2020 să se ajungă la 1% din PIB – fonduri publice.
În contextul acumulărilor și diversificării pieței educaționale europene și globale, CNR își asumă necesitatea creșterii performanței și competitivității sistemului național de învățământ superior și cercetare științifică, prin adoptarea unor măsuri ce vizeză:
1. Necesitatea evaluării școlilor doctorale pe domenii, cu existența imperativă a unei componente internaționale și necesitatea evaluării modului de acordare a titlurilor de doctor.
2. Clasificarea instituțiilor de învățământ superior și ierarhizarea programelor de studii, pe baza unei metodologii care să asigure obiectivitatea, transparența și relevanța procesului.
3. Aplicarea principiilor învățământului centrat pe student, în toate componentele vieții universitare, de la condiții de viață și studiu adecvate, până la programe de studii moderne și relevante, implicarea în activități de cercetare științifică de vârf și asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră și a reducerii abandonului universitar.
4. Susținerea unor creșteri bugetare anuale succesive de 13%, care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educației. În mod similar, aceeași creștere succesivă anuală de 35% alocată cercetării, care în anul 2020 va atinge un procent de 1% din PIB-fonduri publice. O astfel de măsură, ar aduce pentru anul 2017 un procent de 4,2% din PIB pentru educație și 0,42% din PIB pentru cercetare.
5. Susținerea aplicării legii educației în sensul finanțării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea și sustenabilitatea sistemului de învățămant superior.
6. Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naționale și cerințele economice de dezvoltare a României.
7. Analiza publică a noilor standarde minimale CNATDCU pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare – dezvoltare, cu consultarea universităților în acest proces de analiză publică și aplicarea oricăror modificări, cel mai devreme începând cu anul universitar 2017 – 2018.
8. Organizarea programelor de formare la nivelurile 6, 7 și 8 de calificare, corespunzătoare ciclurilor de licență, masterat și doctorat, prin programe de studii de formare pe tot parcursul vieții, să se realizeze în exclusivitate în universități, conform practicilor europene, cu aplicarea unui sistem adecvat de asigurare a calității.
9. Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post conform practicilor internaționale, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică.
10. Reglementarea financiară a modului de derulare a cercetării științifice în instituțiile de învățământ superior, prin susținerea bugetară a pozițiilor de cercetători în universități și prin asigurarea și utilizarea competitivă a finanțării naționale și europene pentru cercetare.
11.Păstrarea clinicilor medicale universitare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de profil, ca principală bază de formare practică a studenților, rezidenților și a specialiștilor, dar și ca o garanție a excelenței în activitatea acestora. In acest sens, reprezentanții învățământului superior medical își exprimă dezacordul referitor la proiectul OUG de modificare a Legii 95/2006 și solicită să fie consultate cu privire la modificările ce vizează conducerea secțiilor clinice și activitatea din centrele universitare medicale.
12. Susținerea sportului universitar și de performanță în universități.
