Proiectul de Cod Administrativ al Guvernului Dăncilă anihilează parțial efectele hotărârii judecătorești care constată ilegalitatea retrocedării, declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale și experți în drept.
Potrivit unor modificări la Cod, care ar urma să fie promovate prin OUG, persoanele care dețin terenuri din retrocedări ilegale și care ar fi trebuit să le înapoieze statului primesc dreptul de a folosi aceste terenuri prin concesionare sau închiriere de la stat, dar fără licitație publică, ci prin atribuire directă.
Totodată, sunt protejați și proprietarii construcțiilor ridicate între timp pe aceste terenuri. Experții consultați de G4Media.ro susțin că modificările pare scrise cu dedicație pentru dosarul retrocedărilor din Constanța, unde hectare întregi de plajă au fost retrocedate ilegal iar pe acestea s-au ridicat între timp construcții care acum nu vor mai putea fi demolate.
Prevederile referitoare la soarta terenurilor provenite din retrocedări sunt formulate extrem de clar, limpede și nu lasă loc interpretărilor.
Art 299, alin 3, de la Capitolul III, Sectiunea 1 din proiectul de Cod Administrativ: ”În situația terenurilor care se află în circuitul civil ca bunuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat și care devin proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, după caz, ca urmare a pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive prin care se anulează decizii de retrocedare, proprietarii de bună credință ai terenurilor sau ai construcțiilor ridicate pe aceste terenuri beneficiază de dreptul de a folosi aceste terenuri, prin modalitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), cu aplicarea în mod corespunzător pentru cele două modalități a art. 317 alin. (1) lit. b) și alin. (2)-(4)” (art. 299, alin. 3)
Art. 317 alin. (1) lit b) prevede că ”terenurile proprietate publică deasupra sau în subsolul cărora sunt ridicate construcţii pot fi concesionate prin atribuire directă titularilor dreptului de proprietate asupra construcţiilor”.
Prevederea se aplică prin derogare de la prevederile art.314 alin.(1) care spune că ”concedentul are obligaţia de a atribui contractul de concesiune de bunuri proprietate publică prin aplicarea procedurii licitaţiei”.
Surse judiciare consultate de G4Media au declarat că această prevedere”paralizează” practic decizia judecătorească prin care terenurile trebuie să se întoarcă la stat pentru că, prin această prevedere, statul este nevoit să îi închirieze sau să îi concesioneze terenul direct proprietarului construcției, fără să facă licitație:
”Prin aceste prevederi, deciziile judecătorești rămân doar de decor, nu mai au nicio valoare la modul realist. Statul rămâne doar un proprietar teoretic și iluzoriu pe un teren pe care nu îl poate folosi. Statul nu mai poate folosi terenul pentru că, prin noul cod, dreptul de folosire revine actualilor proprietari. Proprietari care, da, sigur, trebuie să plăteacă o chirie. Dar cam care credeți că va fi valoarea chiriilor dacă, prin cod, este eliminată licitația, iar proprietarii primesc terenurile prin atribuire directă? Apoi, concesiunea este stabilită, conform codului, de consiliile locale și județene…”, au declarat sursele judiciare.
Conform noului Cod Administrativ, concesiunile vor fi stabilite de Guvern, consilii locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz (art 317, alin. 4). Nu se precizează însă cum și în ce condiții va fi stabilită valoarea chiriei sau a concesiunii.
Spre exemplu, în cazul Radu Mazăre, care ispășește o pedeapsă de 9 ani pentru că a retrocedat ilegal un milion de metri pătrați din oraș, toți proprietarii terenurilor și a construcțiilor nu vor face niciun pas în lateral pentru că sunt protejați prin noul Cod Administrativ. Ei nu vor returna terenurile către oraș, ci vor beneficia în continuare de ele după bunul plac, pentru că le vor primi prin atribuire directă, în schimbul unor chirii care nu vor fi stabilite prin licitație, ci vor fi decise de Consiliul Local.
Deputatul USR Ion Stelian susține că precizarea sintagmei ”cumpărători de bună credință” este ambiguă și poate fi interpretată în favoarea actualilor proprietari chiar dacă ei nu au fost de bună credință: ”Articolele respective par date cu dedicație pentru Dosarul Retrocedărilor din Constanța.Sunt încurajați mai ales proprietarii de terenuri care nu au apucat să construiască încă pe terenurile respective. Prin aceste prevederi ei primesc dreptul să se folosească de teren adică și să construiască, spre exemplu, deși ar fi trebuit, conform deciziei judecătorești, să returneze terenul la Stat. Cine apreciază asupra bunei-credințe a proprietarului? Autoritatea publică locală sau centrală, care în cazul nostru nu s-au constituit părți civile în dosar? Textul anihilează parțial efectele hotărârii judecătorești care constată ilegalitatea retrocedării, mai ales în cazul terenurilor care aparțineau domeniului public (plaje, faleze etc) pentru că lasă aceste terenuri la dispoziția celor care le-au dobândit ulterior retrocedării ilegale”, a declarat Stelian Ion pentru G4Media.ro.
Dosarul ”Retrocedărilor” din Constanța este unul dintre spețele gigant din instanțele românești, cu 37 de condamnați, dintre care doar unul achitat. Prejudiciul calculat de procurorii DNA a fost de 114 milioane de euro, iar Radu Mazăre, funcționarii din primărie și evaluatorii au fost condamnați la pedepse grele. Și intermediarii, și notarii publici, și alți inculpați au fost condamnați în această spețe care a fost tergiversată în instanțe până aproape de prescripție.
