Potrivit datelor Organizatiei Salvați Copiii, rata mortalității infantile este în corelație cu numărul nașterilor și al deceselor.
Statisticile arata ca în fiecare an mor aproximativ 1.300 de nou-născuți. La fiecare 7 ore, un copil mai mic de un an moare.
Deși rata mortalității infantile a scăzut în ceea ce privește media pe țară, la 6 la mia de copii născuți vii, potrivit datelor finale ale Institutului Național de Statistică, procesate pentru anul 2018, ies la iveală clivaje cronice între județe, precum și între urban și rural, avertizeaza Organizatia Salvați Copiii, intr-un comunicat de presa.
Astfel, dacă în București rata mortalității infantile a coborât la 3,3 la mie, Tulcea are o rată de 14,7 la mie, peste dublul mediei naționale.
O discrepanță dramatică se observă și între urban și rural: în Botoșani, de pildă, rata mortalității infantile în rural este de trei ori mai mare decât la oraș, unde mamele au acces la servicii medicale constante, mai arata Salvați Copiii.
Potrivit centralizării Institutului National de Statistica, sunt județe în care mortalitatea infantilă este și de cinci ori mai mare față de altele, unde șansa la viață a copiilor născuți prematur sau cu patologii severe este mult mai bună.
O discrepanță se observă și în ceea ce privește șansa la viață a copiilor care se nasc în mediul rural. În toate județele, cu excepția Ilfovului, rata mortalității infantile este sensibil mai mare în mediul rural față de mediul urban, dar în Botoșani situația este dramatică: 16,6 față de 5,6 la mia de copii născuți vii.
Județele cu cea mai dramatică rată:
1. Tulcea – 14,7 la mia de copii născuți vii
2. Botoșani – 12 la mia de copii născuți vii
3. Sălaj – 11,1 la mia de copii născuți vii
Județele unde șansa la viață este optimistă:
1. Dâmbovița – 3 la mia de copii născuți vii
2. Ilfov – 4 la mia de copii născuți vii
3. București – 3,3 la mia de copii născuți vii
România se menține printre primele locuri în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile de 6 la 1.000 de copii născuți vii în 2018 (date definitive pentru anul 2018 corectate cu reședința, INS, ianuarie 2020), cauza principală fiind nașterile premature, potrivit Salvați Copiii.
Principala cauză a mortalității infantile o reprezintă afecțiunile perinatale, adică cele care se declanșează în timpul sarcinii sau imediat după naștere (malformații sau anomalii cromozomiale, afecțiuni respiratorii etc.). Unele dintre aceste afecțiuni pot fi depistate încă din timpul sarcinii, dar acest lucru deseori nu se întâmplă în zonele sărace. Femeile gravide nu ajung regulat la controale, fie pentru că nu își permit să o facă, fie pentru că nu sunt suficient de informate. Cea mai mare parte a morților copiilor sub un an din mediul rural ar fi putut fi prevenite dacă părinții ar fi avut acces la informație medicală adecvată și dacă sarcina ar fi fost supravegheată constant.
