Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 50,1%, de la 48,7% în aprilie 2023.
În a cincea lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei, de la 32,248 miliarde de lei în luna precedentă.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 609,37 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 110,414 miliarde de lei.
Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei.
Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii mai 2023, de 712,509 miliarde de lei, în urcare de la 692,743 miliarde lei în aprilie, din care 679,102 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (327,674 miliarde de lei) şi în euro (308,266 miliarde de lei, echivalent), mai informează Ministerul Finanțelor, citat de Agerpres.
Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 18,774 miliarde de lei, de la 19,376 miliarde de lei în aprilie 2023, din care 18,739 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Datoria internă a administraţiei publice era, în mai 2023, de 351,174 miliarde de lei (24% din PIB), din care 337,181 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,993 miliarde de lei datoria administraţiei locale.
Milionarii USR ies la atac după măsurile de austeritate anunțate de guvern. Adevăratele motive pentru care se revoltă Năsui, Barna și Drulă
Conform datelor de la Ministerul de Finanțe, datoria externă a administraţiei publice era de 380,108 miliarde de lei (26% din PIB), din care 375,327 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,781 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
Cum poate datoria guvernamentală îngropa o țară
Datoria guvernamentală crescută poate afecta economia și populația într-un număr de moduri diferite.
În primul rând, poate duce la creșterea taxelor și impozitelor pentru a compensa costurile de finanțare mai mari.
În plus, poate reduce accesul la finanțare pentru companii și persoane individuale, făcând încă mai dificilă realizarea de investiții și dezvoltarea.
În cele din urmă, poate reduce încrederea investitorilor în capacitatea României de a-și administra afacerile și de a rambursa datoria, ceea ce poate duce la creșterea costurilor de împrumut și agravarea problemelor.
Cu toate acestea, există și argumente în favoarea creșterii datoriei guvernamentale în anumite circumstanțe. De exemplu, cheltuieli suplimentare ale guvernului pot fi folosite pentru a sprijini sectorul privat, a stimula economia și a reduce nivelul sărăciei în țară.
În final, este important de amintit că există o serie de abordări și strategii diferite atunci când vine vorba despre datoria guvernamentală, iar România trebuie să ia în considerare situația sa economică specifică în momentul luării deciziilor privind finanțarea și cheltuielile publice.
