Cercetătorii susțin că există indicii privind existența Grădinii Edenului pe Pământ.
Potrivit Bibliei, după ce Dumnezeu a creat bărbatul și femeia, i-a așezat într-un loc ideal numit Grădina Edenului. Această locație paradisiacă era înconjurată de pomi fructiferi, flori frumoase, râuri curgătoare și animale sălbatice. În mijlocul grădinii se înălța Pomul Cunoașterii Binelui și Răului, iar fructul său, mărul, a fost consumat de Adam și Eva, încălcând astfel porunca divină de a se abține de la acest copac. Drept consecință, Adam și Eva au fost expulzați pentru totdeauna din Paradis.
Așezarea acestui loc extraordinar rămâne și astăzi un subiect controversat. În Geneză 2:8-15 este amintită locația exactă a Grădinii Edenului:
Un râu ieşea din Eden şi uda grădina, şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.
Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.
Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.
Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.
Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului ca s-o lucreze şi s-o păzească.
Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.”
Unul dintre cele mai semnificative indicii din Cartea Genezei este menționarea râurilor Tigru și Eufrat, fapt ce sugerează că Grădina Raiului se află undeva în Orientul Mijlociu, în mod probabil în teritoriul actual al Irakului.
În ciuda faptului că celelalte două râuri menționate rămân încă neidentificate, există câteva ipoteze în acest sens. Ghihonul este asociat cu regiunea pământului lui Cuș, situată în nord-estul Golfului Persic.
Analizând aceste indicii geografice, putem trage concluzia că Grădina Edenului se afla în regiunea Mesopotamiei.
Cercetătorii au descoperit că în jurul anului 8.000 î.Hr., nivelul oceanului era în creștere. În apropierea gurilor de vărsare ale râurilor Tigru și Eufrat în Golful Persic, s-au identificat urme geologice ale a două râuri fosilizate, ceea ce a condus la teoria conform căreia acestea ar putea fi râurile Pison și Gihon menționate în Biblie.
Potrivit acestei teorii, Grădina Edenului ar fi fost o vale fertila situată în zona actualului Golful Persic. Această vale ar fi fost inundată atunci când nivelul mărilor a depășit cel mai scăzut punct al trecătorilor din munții din apropierea strâmtorii Ormuz.
Unii arheologi sugerează că locul de unde Adam și Eva au fost alungați de către Dumnezeu se află în zona capului Golfului Persic, acolo unde râurile Tigru și Eufrat se varsă în mare. Experții consideră că râul Gihon ar putea corespunde râului Al-Qurnah din Irak, în timp ce Pison ar putea fi asociat cu sistemul de râuri Hafar Al-Batin.
Acum aproximativ 2.500 - 3.000 de ani, această zonă era acoperită de ape, în timp ce astăzi reprezintă partea uscată a Peninsulei Arabice.