O dietă vegetariană diversă, care să includă fructe, legume, cereale, nuci și semințe, acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine.
Aproape toate alimente, cu excepția alcoolului și zahărului, sunt surse de proteine: cartofi, pâinea integrală, orezul, spanacul, broccoli, alunele, laptele de soia și lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.
“Dietele vegetariene sunt sărace în lipide, ceea ce explică incidența scăzută la boli cardiovasculare, afecțiuni cronice și cancer la vegetarieni. Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de alune, semințele, avocado și nuca de cocos. O problemă ar fi vitamina D, ea nu se găsește în alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute, de 2-3 ori pe săptămână, este suficientă pentru sinteza vitaminei D”, arată nutriționistul Lygia Alexandrescu.
De asemenea, calciul se găsește în legume proaspete cu frunze verzi (salată verde), tofu, semințe de susan, soia, smochine și broccoli.
Fieru leste de asemenea un mineal valoros mai ales în post. Fasolea uscată și legumele verzi sunt principalele surse de fier din grana vegetariană.
Marea problemă este aportul alimentar de vitamina B12 în post, vitamină care este conșinută în cantități limitate în alimentele de provenință vegetală. Se recomandă astfel suplimentele de vitamina B12.
