Dezvoltat de compania Rhône-Poulenc la sfârşitul anilor 1980, această substanţă toxică este comercializată din 1993 şi deţinută în prezent de BASF, un gigant al industriei chimice.
Fipronil este prezent în multe produse de combatere a dăunătorilor pentru animale (spray-uri, pipete şi zgarde împotriva puricilor şi căpuşelor pentru câini şi pisici) şi în produse de uz casnic împotriva infestărilor (cu termite, furnici, gândaci...). Acţionează prin perturbarea transmiterii impulsurilor nervoase către celulele nervoase. Insectele afectate mor de hiperexcitare.
În agricultură, fipronil este utilizat în principal sub marca Regent
În agricultură, fipronil este utilizat în principal sub marca Regent, împotriva insectelor dăunătoare culturilor de porumb, floarea-soarelui sau cartofi, în special prin acoperirea seminţelor. Acuzat că provoacă o supra-mortalitate a albinelor, această întrebuinţare este interzisă în Franţa din 2004, precum şi în majoritatea ţărilor europene. Rămâne autorizat în acest scop în Belgia şi Olanda, ca şi în multe alte ţări din lume, inclusiv în Statele Unite ale Americii.
Utilizarea ca insecticid este însă interzisă în Uniunea Europeană la animalele destinate consumului uman, cum sunt găinile şi ouăle lor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasifică fipronilul printre substanţele chimice cu ''grad de pericol moderat'' la om, pornind de la testele pe animale.
Nu are un efect cancerigen dovedit
Nu are un efect cancerigen dovedit dar, în doze mari, poate provoca tulburări neurologice şi vărsături, în special în caz de ingestie voluntară (tentativă de suicid).
În alte cazuri, ''efectele care se observă nu se produc decât în caz de expunere repetată (...) şi sunt în general reversibile. O expunere accidentală la o doză foarte mică nu ar trebui să fie dăunătoare'', a explicat Alan Boobis, profesor de toxicologie la Imperial College din Londra, la solicitarea AFP.
Fipronil ''pare să fie eliminat suficient de rapid'' de către organism şi ''este puţin probabil să se acumuleze în mod semnificativ în timp'', a adăugat profesorul.
Într-un raport publicat în 2005, agenţiile de sănătate AFSSA şi AFSSE din Franţa (devenite ANSES) estimau deja că ''nu există deocamdată vreun element care să indice că expunerea la fipronil constituie un risc pentru sănătatea umană, în condiţiile de utilizare recomandate''.
Cu toate acestea, aceste instituţii au recomandat ''cercetări suplimentare'' cu privire la ''posibile efecte'' pe termen lung asupra hormonilor tiroidieni, în special pentru persoanele expuse la locul de muncă.
Riscul de otrăvire este foarte mic
În cazul crizei actuale, riscul de otrăvire este foarte mic, chiar nul, având în vedere concentraţiile găsite în ouăle contaminate (mai mici de 1,2 mg/kg).
''Retragerea ouălor de pe piaţă (...) este mai importantă pentru a reasigura populaţia cu privire la siguranţa alimentelor decât pentru protejarea sănătăţii'', potrivit profesorului Boobis.
Uniunea Europeană consideră că nu există nici un risc pentru consumatori, dacă ingerează mai puţin de 0,009 mg / kg în timpul unei mese sau a unei zile. Pentru o persoană cu o greutate de 60 kg, aceasta reprezintă 0,54 mg sau aproximativ opt ouă cu cea mai mare concentraţie de fipronil.
Agenţia de sănătate din Germania BfR a avertizat, totuşi, că cele mai mari concentraţii constatate ar putea duce la depăşirea limitelor recomandate la copii. Dar chiar şi în acest caz, ''o depăşire pe termen scurt nu înseamnă în mod automat că consumul produsului alimentar în cauză implică un risc pentru sănătate'', a asigurat aceasta.
Sursa: Agerpres