Ce așteptări au managerii români

Remunerarea executivilor (21%), pe de o parte, şi criza financiară globală alături de anti-corupţie şi anti-fraudă (16%), pe de altă parte, sunt pe primele locuri în preocupările directorilor din România.

La polul opus, printre problemele care ii preocupă cel mai puţin pe directorii consiliilor administrative se numără talentele, planificarea succesiunii la conducerea companiei, concurenţa şi mediul, întrucât niciunul dintre respondenţii români nu au arătat interes faţă de aceste subiecte. Mai mult, aceste subiecte nu reprezintă priorităţi nici în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, mai mult de jumătate din directorii consiliilor administrative ale companiilor din România (58%) pun accent pe strategie şi performanţă.

"Este surprinzător să vedem că deşi directorii consideră strategia şi performanţa drept probleme esenţiale, atunci când vine vorba de talente şi planificarea succesiunii, aceste teme lipsesc din agenda lor, ceea ce poate contrazice intuiţia, în multe privinţe. De asemenea, în contextul discuţiilor recente legate de incidente privind securitatea informaţională şi furtul de date, este surprinzător că nu vedem un număr mai mare de directori luând în calcul riscurile asociate acestei probleme. Incapacitatea de a lua măsuri preventive în vederea protejării contra atacurilor informatice implică riscuri enorme pentru organizaţii. Aceste riscuri pot expune organizaţiile la deficienţe de control intern şi risc reputaţional, care, în ultimă instanţă, pot duce la pierderi financiare", a declarat într-un comunicat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România.

Studiul Deloitte - Global Director 360°: Growth from all Directions - a fost realizat prin intervievarea a 317 directori din consiliile administrative din companii publice şi private din 15 ţări din regiune. Studiul evidenţiază evoluţia preocupărilor legate de guvernarea corporativă, reglementare şi conformitate, pe care companii din întreaga lume o au, în contextul provocator al mediului de afaceri actual.

"Problemele globale identificate de raport se regăsesc şi pe agenda consiliilor de administraţie din România. Aceste rezultate pot fi un indiciu conform căruia consiliile administrative îşi schimbă orientarea de la politici de austeritate la performanţă", a arătat Hassan.

Potrivit autorilor studiului în următoarele 12 până la 24 de luni, perspectiva se schimbă uşor, astfel că în timp ce strategia şi performanţa rămân în topul priorităţilor directorilor (58%) alături de reglementare, guvernanţă şi conformitate (37%), creşterea afacerii câştigă teren în agenda acestora (de la 5% la 37% în viitor).

În mod suprinzător, remunerarea executivilor este ştearsă complet din agenda directorilor, întrucât niciunul nu o mai ia în calcul. Mai mult, anti-corupţia/anti-frauda nu mai sunt teme atât de importante, procentul respondenţilor interesaţi de aceste teme scăzând de la 16% la 5%.

Structura operaţională câştigă teren semnificativ pe agendele viitoare ale directorilor, întrucât 16% dintre respondenţi consideră că este o arie de interes. Şi cu toate că 5% din cei chestionaţi au răspuns iniţial că sunt preocupaţi de diversitate, niciunul din directori nu s-a mai arătat interesat de această temă, în perioada următoare.

Studiul a mai relevat că procesele de evaluare ale consiliilor administrative ale companiilor din România nu sunt suficient de solide, mai puţin de jumătate din directorii chestionaţi fiind de părere că procesele de evaluare a performanţelor consiliilor administrative sunt suficient de solide. Impresia generală este că evaluările reprezintă o arie care trebuie îmbunătăţită.

De asemenea, aceştia spun că rezultatele evaluărilor performanţelor consiliilor administrative nu influenţează schimbarea şi că în România, politicile privind diversitatea în consiliile administrative sunt implementate mai puţin decât media globală (26% în România versus 37%, la nivel global), similar cu majoritatea statelor membre Uniunii Europen.

În acelaşi timp, majoritatea respondenţilor din România cred că nivelul lor de interacţiune cu acţionarii va creşte, în perioada următoare. Această tendinţă ar putea obliga consiliile administrative să adopte proceduri şi politici mai transparente, permiţând astfel acţionarilor să acceseze informaţii disponibile până acum doar pentru consiliile administrative şi management.