Curtea Constituțională (CCR) a amânat joi, pentru a patra oară, pronunțarea deciziei privind protocoalele secrete încheiate în 2009 și 2016 între Parchetul general și Serviciul Român de Informații.
Motivul amânării este că unul dintre judecători, fostul șef al DNA Daniel Morar, lipsește - invocând probleme de sănătate, iar o decizie nu poate fi luată în lipsa lui.
”În ziua de 13 decembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. Curtea Constituțională, luând act de imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, a dispus amânarea pronunțării la data de 19 decembrie
2018”, anunță un comunicat al CCR.
Dacă Curtea Constituțională decide că protocoalele de colaborare încheiate între SRI şi Parchetul Geneeral au încălcat Constituţia, asta ar însemna o portiță deschisă către amnistie și grațiere, iar Liviu Dragnea ar avea din nou un cazier curat, spun unii specialiști în drept.
Sesizarea depusă la CCR a fost semnată de Florin Iordache, unul dintre oamenii fideli lui Dragnea.
Potrivit unor surse politice, juriştii PSD cred că vor avea câştig de cauză şi, pe baza deciziei CCR, Guvernul ar putea adopta ordonanţa de amnistie şi graţiere, la pachet cu ordonanţa pentru modificarea Codurilor penale.
Surse din conducerea PSD susţin că temuta ordonanţă nu va conţine cuvintele amnistie şi graţiere, ci e pregătită o variantă care să „repare nedreptăţile din Justiţie“.
Practic, o astfel de măsură ar anula condamnarea de trei ani şi jumătate cu executare primită de Liviu Dragnea în primă instanţă şi, în plus, l-ar lăsa pe liderul PSD şi cu cazierul curat.
Ce conţine sesizarea la CCR
Sesizarea a fost luată în discuţie de judecătorii CCR şi pe 28 noiembrie. La acea dată, au fost prezentate punctele de vedere ale Parlamentului şi Ministerului Public.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut atunci că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.
"Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (...) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (...), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (...) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării", declara Iordache la CCR.
La rândul său, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de Parlament, iar, dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.
"Parlamentul verifică inclusiv activitatea CSAT, adică a autorităţii autonome învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea SRI. (...) Or, în tot acest context din care rezultă controlul efectiv şi direct al Parlamentului asupra Serviciului Român de Informaţii, credem că este justificată solicitarea de a reconfigura cadrul procesual creat prin prezenta sesizare, în sensul acordării calităţii de parte Parlamentului, alături de Ministerul Public, în conflictul cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conduita generatoare a acestui conflict ar consta în exercitarea sau exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a propriilor atribuţii constituţionale (...). Dacă Parlamentul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională menţionată este de presupus în mod rezonabil că ar fi identificat din vreme situaţia pe care prin prezenta o califică ca fiind arbitrară sau contra legii", a subliniat Nedelcu.
Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.
