Care sunt gustările preferate ale europenilor

La nivel global, vânzările au crescut cu 2%, la 374 miliarde de dolari, susţinute de evoluţia din America de Nord, cea de a doua mare piaţă de snack-uri, după Europa.

Ciocolata, bomboanele şi guma de mestecat au contribuit cu 46,5 miliarde de dolari la vânzările totale de snack-uri în Europa, în timp ce consumatorii americani preferă gustările sărate, acestea având o contribuţie de 27,7 miliarde de dolari la vânzările totale.

"Deşi dulciurile tradiţionale îşi păstrează supremaţia în vânzările totale de snack-uri, se remarcă o evoluţie pozitivă în vânzarea gustărilor cu un conţinut redus de zahăr, ceea ce indică o schimbare în mentalitatea consumatorilor, care se orientează către alimentele sănătoase", a spus Susan Dunn, vicepreşedinte în cadrul Nielsen.

Studiul Nielsen privind obiceiurile alimentare ale consumatorilor a fost realizat în perioada 17 februarie-7 martie şi reuneşte opiniile a peste 30.000 de respondenţi cu acces la Internet din 60 de ţări.

Ciocolata este alimentul preferat între mese, 64% dintre respondenţi declarând că au consumat ciocolată în decursul ultimelor 30 de zile, urmată de fructe proaspete (62%), legume (52%), prăjituri şi biscuiţi (51%), sandvişuri (50%), iaurt (50%), brânzeturi (46%) şi chipsuri sau biscuiţi săraţi (44%).

Majoritatea respondenţilor consideră că snack-urile trebuie să aibă cât mai puţine ingrediente artificiale, iar o treime dintre aceştia preferă gustări cu conţinut redus de zahăr, sare, grăsimi şi calorii.

În privinţa ingredientelor benefice, o treime dintre consumatori preferă gustările cu un conţinut ridicat de fibre, proteine şi cereale integrale, iar 34% cumpără alimente organice.

Pe de altă parte, doar 27% dintre respondenţi sunt înclinaţi să îşi porţioneze gustările, potrivit studiului.

Aproape 80% dintre participanţi consumă snack-uri ca să îşi potolească foamea între mesele principale, numai 45% dintre aceştia înlocuind una dintre mese cu o gustare.

"Percepţia generală este că snack-urile sunt menite pentru consumul dintre mese, şi nu pentru a înlocui o masă principală. Cu toate acestea, un mod de viaţă activ conduce deseori la nevoia de mânca în grabă, iar foarte mulţi oameni aleg produsele fast-food, care pot fi bogate în calorii şi sărace în nutrienţi", a spus Dunn.