La 2 iulie 1504, se stingea din viaţă Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei în perioada 1457 și 1504. Cu toate că adevărata cauză a morţii este considerată un mister, se ştie că domnitorul avea câteva probleme de sănătate care i-ar fi grăbit sfârşitul.
Personalitate marcantă a României, Ştefan cel Mare a avut o carieră militară importantă. Din cele 44 de campanii militare, a pierdut doar două. În timpul războaielor purtate, domnitorul s-a ales cu o rană care nu s-a vindecat complet şi care s-a redeschis în anii bătrâneţii. Mai exact, ar fi căpătat această rană după un asediu nereuşit în anii tinereţii, în campania din vara lui 1462 pentru cucerirea cetăţii Chilia, aflată în stăpânirea Ţării Româneşti, pe tronul căreia se afla Vlad Ţepeş.
Câți vizitatori a avut tezaurul dacic, în cele șapte luni în care a fost expus la muzeul din Olanda
”Rana pe care o căpătase Ştefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei în 1462 nu l-a împiedicat să poarte încă atâtea războaie şi să-şi cârmuiasă ţara timp de peste patru decenii. Nefiind îngrijit, însă, cum trebuie, ea nu s-a mai închis până la sfârşitul vieţii”, spune Constantin C. Giurăscu, în lucrarea sa ”Istoria Românilor”, volumul 2.
La rândul lui, Ştefan Gorovei, medievist şi specialist în epoca ştefaniană, scrie în cartea sa ”Muşatinii”: ”O rană veche dobândită la primul asediu al Chiliei, în 1462, nevindecată de toţi medicii chemaţi la curtea din Suceava şi agravată odată cu scurgerea anilor, l-au dus, în cele din urmă, în mormânt”.
Rana s-ar fi deschis în urma unui accident, în 1502, în Pocuţia, când calul voievodului ar fi alunecat pe un drum cu piatră pavată.
Potrivit cronicarului polonez Miechowski, Şrefan cel Mare ar fi suferit şi de gută, afecţiune cauzată de nivelul crescut de acid uric în sânge. Acidul uric este un compus organic rezultat din metabolizarea alimentelor care conțin purine, precum: carne roșie şi organe sau vânat. Mai este numită şi boala regilor sau boala oamenilor bogaţi, pentru că doar ei îşi permiteau să consume alimente bogate în purine precum carnea. O producție excesivă sau o eliminare deficitară a acidului uric poate duce la creșterea nivelului său, ceea ce înseamnă depuneri de cristale în articulații, organe și țesuturi. Aceste depuneri provoacă inflamație, care se manifestă prin dureri articulare și crampe musculare.
Lucruri mai puțin știute despre Ștefan cel Mare. Cum se manifesta latura sa întunecată
