Burduja spune că a participat, luni, la Palatul Victoria, la şedinţa Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice, alături de vicepremierul Marian Neacşu, reprezentanţi ai ministerelor, ANRE, Consiliul Concurenţei şi principalii actori din energie.
În cadrul întânirii, s-a discutat despre viitorul mecanismului de plafonare şi compensare a preţurilor după 1 aprilie 2025. Ministrul Energiei promite că până la finalul săptămânii, se va publica în transparenţă propunerea de act normativ privind noua schemă de sprijin.
„Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minim 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni, ca să acoperim anul gazier şi să susţinem procesul de reumplere a depozitelor de gaze, pe parcursul acestui an. Analizăm soluţii pentru a menţine energia accesibilă fără creşteri bruşte ale facturilor. Propunem măsuri tranzitorii pentru o piaţă mai transparentă, mai lichidă şi mai stabilă. După finalizarea prelungirii schemei de compensare-plafonare, vom implementa noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie. Un sprijin mai bine ţintit, pentru cei care au cu adevărat nevoie de el. Prioritatea noastră zero rămâne protejarea românilor! Ne asigurăm că fiecare familie şi afacere va avea acces la energie la preţuri echilibrate, menţinând competitivitatea economică a ţării”, spune Burduja, pe Facebook.
Potrivit ministrului, România are al 4-lea cel mai ieftin gaz şi a 5-a cea mai ieftină energie electrică din UE, conform Eurostat, pe baza actualei scheme de compensare-plafonare. Preţurile la energie sunt influenţate de factori geopolitici şi decizii externe, iar Guvernul României ia măsuri pentru a evita creşterile necontrolate. De altfel, în ultima perioadă, preţul gazului a crescut cu 40% şi preţul energiei electrice cu 25%, iar în lipsa compensării-plafonări aceste evoluţii s-ar fi reflectat direct în facturi. Singura soluţie pe termen mediu şi lung pentru reducerea facturilor este creşterea capacităţii de producţie de energie electrică şi gaz în România.
Anul trecut a însemnat un număr record de proiecte noi puse în funcţiune, cu peste 1200MW (cărbune, solar, eolian, baterii). Anul acesta Ministerul Energiei şi-a propus să dubleze această performanţă: „Prin fiecare MW nou, prin fiecare investiţie nouă, România îşi consolidează independenţa energetică şi beneficiază de mai multă energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi. Ca paşi următori pentru aceste zile, vom pune până la finalul acestei săptămâni propunerea de ordonanţă de urgenţă în transparenţă decizională, iar săptămâna viitoare ne dorim să adoptăm actul normativ în guvern. Până atunci, continuăm consultările cu toate părţile interesate, pentru a asigura funcţionarea corectă a sectorului energetic românesc. Obiectivul principal rămâne protejarea cetăţenilor români”.
