În cadrul procedurii, societatea care a și câștigat în final, OIL DEPOL SERVICE din Constanța, a făcut o contestație pe motiv că cerințele impuse prin caietul de sarcini limitează accesul ofertanților la procedură. Problema, spuneau ei, era că deșeurile au o concentrație ridicată de mercur, iar neutralizarea lor nu se poate face prin ardere, ci prin intermediul unei instalații speciale. Într-adevăr, printre utilajele pe care trebuie să le dețină firma câștigătoare se numără o ”instalație de absorbție termică adaptabilă” care este folosită la decontaminarea deșeurilor de mercur. Culmea, reprezentanții firmei au reclamat faptul că nu dețin așa ceva și cereau Companiei de Drumuri să elimine această condiție. Deși Contestația a fost respinsă, firma a câștigat licitația în asociere cu alte două societăți.
Astfel grupul propunea o metodă de eliminare ”toxică” care nu respecta obligațiile de mediu asumate european. Cele două firme nu dețin și nu sunt autorizate să folosească o instalație de desorbție termică. Norma europeană specifică în mod clar faptul că solurile contaminate cu mercur nu se pot incinera direct, aceasta fiind o încălcare gravă cu consecințe dezastruoase asupra mediului. Mercurul trebuie recuperat într-o instalație specifică aferentă instalației de desorbție termică.
Dar un alt participant la licitație a contestat rezultatul și a atras atenția că în oferta celor de la Oil Depol nu există instalația de decontaminare a mercurului. Dănuț Florescu, unul dintre asociații și administratorii Oil Depol, spune că cei care au contestat sunt rău intenționați. ”Noi avem toate instalațiile necesare care sunt în Prahova. Acolo vom transporta și elimina deșeurile respective.”, a declarat Florescu pentru Gazeta de Cluj.
Cei care au câștigat licitația au depus o cerere la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova pentru a primi acordul de mediu pentru proiect, însă aceasta a fost respinsă în primă instanță.
Afaceriștii constănțeni care stau în spatele acestei asocieri, Dănuț Florescu și Radu Merlă, sunt cercetați de DIICOT după ce ar fi făcut fictiv o ecologizare la o groapă de depozitare a țițeiului celor de la Rompetrol. Potrivit procurorilor, au fost întocmite ”în fals un număr de 4 facturi fiscale emise de prestator către Rompetrol Rafinare”. Vizate in dosar sunt chiar companiile din grupul ECOMASTER si OIL DEPOL, deținute de oamenii de afaceri constănțeni MERLA și FLORESCU.
Cu toate ca in astfel de condiții, CNAIR ar trebui să ia în considerare toate riscurile care ar putea apărea, instituția statului nu ia nicio masura.
Iar cel care permite toate aceste lucruri este directorul general al CNAIR, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol, un apropiat al lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. În momentul desemnării, Pistol era și consilier al lui Florin Cîțu, premier la acea vreme.
Pistol are un CV plin de funcții la stat, dar și în mediul privat. După terminarea facultății, a lucrat la Unitatea care se ocupa cu reabilitarea școlilor, din cadrul Ministerului Educației. Ulterior, a mers la Compania Națională de Investiții, loc din care a plecat și s-a întors de 3 ori. O perioadă a lucrat și în mediul privat, apoi consilier la ANL, la Primăria Predeal, director în Consiliul Județean Ilfov condus de liberalul Marian Petrache, la secretariatul general al guvernului, a fost consilier pe probleme de infrastructură al premierului Cîțu și şef al Direcţiei de Implementare Proiecte din CNAIR. Pistol a mai fost, până de curând, administrator la Tarom și la Societatea de Apă și Canal Ilfov SA.
Însă, interesante sunt legăturile lui Cristian Pistol din trecutul său, când activa în mediul privat. În 2011, Cristian Pistol a fost asociat cu Constantin Celestin, fost manager la mai multe spitale. Presa l-a acuzat că din aceste poziții a facilitat contracte cu firme din gruparea Dorin Cocoș.
Cum nici CNAIR și nici afaceriști constănțeni nu par interesați de mediu sau sănătatea oamenilor, situația este departe de a se rezolva. Celor de la Ecomaster le-a venit ideea de a face un contract cu o companie în ideea de a converti un echipament pentru procesarea de slamuri petroliere, într-un echipament care procesează deseuri periculoase cu continut de mercur. Însă respectiva companie nu avea autorizatie să facă acest lucru. Iar conducerea Agenției pentru Protecția Mediului Prahova s-a sesizat la rândul ei și a spus că nu este de acord să autorizeze instalatia. Astfel că OIL DEPOL s-a adresat celor de la Autorizația pentru Mediu Constanța. Aceștia au încercat să avizeze folosirea unei astfel de instalații printr-o o revizuire a autorizatiei de mediu. Însă faptul că o altă agenție pentru protecția mediului a emis o autorizație de mediu pentru un echipament ce va fi folosit în Prahova trebuie analizat de Agenția Națională Pentru protecția mediului București, agenție care nu a emis încă un punct de vedere.
