Recent, Comisia Europeană a alocat 615 milioane de euro pentru susținerea a trei proiecte dedicate exploatării acestor resurse în județele Gorj, Hunedoara și Bihor. Această investiție are potențialul de a plasa România într-o poziție de lider pe piața globală a tehnologiilor avansate și a decarbonizării.
Grafitul – Mineralul de aur al tehnologiilor viitorului
Grafitul, un mineral cu multiple aplicații în tehnologii de vârf, devine un element strategic pe măsură ce Europa se pregătește să renunțe la industriile poluante și să adopte surse de energie mai curate. În acest context, România, prin redeschiderea perimetrelor miniere din Gorj, se aliniază la cerințele Comisiei Europene pentru dezvoltarea unei economii bazate pe energie verde.
Grafitul este un material indispensabil în producția de grafen, care, datorită rezistenței sale de până la 200 de ori mai mare decât oțelul și conductivității electrice excepționale, este folosit în diverse domenii, de la baterii pentru vehicule electrice la circuite integrate și tehnologii de stocare a energiei. În contextul creșterii cererii globale pentru baterii și soluții energetice sustenabile, România ar putea să devină un furnizor important de grafit pentru industria europeană și nu numai.
Exploatarea de grafit în județul Gorj, de la mina Cătălinu și cariera Ungurelașu, a fost suspendată în urmă cu mai bine de două decenii din cauza rentabilității scăzute și a reglementărilor de mediu mai stricte. Cu toate acestea, noile tehnici de prelucrare și cerințele pieței internaționale au determinat autoritățile române să solicite prelungirea licenței de exploatare, scrie puterea.ro. Astfel, proiectele de revitalizare a industriei grafitului nu doar că vor contribui la dezvoltarea economică a regiunii, dar vor crea și locuri de muncă, atât direct, în activitățile de extracție, cât și în domenii conexe precum prelucrarea materialelor.
Magneziul – O resursă vitală pentru industria europeană
În paralel, România deține o altă resursă extrem de valoroasă: magneziul. Acest metal este esențial în producția de aliaje ușoare, folosite într-o gamă largă de aplicații industriale, de la automobile la echipamente electronice. La nivel global, cererea de magneziu a crescut semnificativ în ultimii ani, iar Uniunea Europeană se confruntă cu o dependență majoră față de importurile din China, care acoperă 93% din necesar.
În acest context, România are oportunitatea de a deveni un hub european pentru magneziu, având rezerve semnificative în perimetrul minier Budureasa, din județul Bihor. Proiectul Verde Magnesium, care vizează valorificarea acestor resurse, poate contribui nu doar la reducerea dependenței UE de importuri, dar și la dezvoltarea unui sector economic cu valoare adăugată mare. Compania americană Amerocap, prin filiala sa Verde Magnesium, intenționează să construiască o fabrică de procesare a magneziului, ceea ce va aduce beneficii economice semnificative la nivel local și regional.
ontroversele legate de proiectul de exploatare a magneziului din Budureasa sunt multiple, iar îngrijorările locale și politice nu lipsesc. Deși promisiunile de investiții colosale de peste un miliard de dolari sunt atrăgătoare, localnicii, precum și autoritățile bihorene, sunt sceptici privind realitatea și impactul acestui proiect.
O firmă concurentă a contestat rezultatul licitației, ceea ce adâncește incertitudinea privind viitorul proiectului. Aceasta ridică întrebări cu privire la transparența procesului de licitație și la corectitudinea selecției câștigătorului.
Scepticismul a fost amplificat și de faptul că, în ciuda promisiunii de a produce magneziu „verde”, cu un impact redus asupra mediului, există temeri legate de posibilele efecte ecologice ale exploatării. Localnicii sunt îngrijorați de poluarea pe care o poate aduce procesul de extragere a magneziului, mai ales având în vedere că mineritul din trecut a lăsat urme adânci în regiunile învecinate. În plus, primarul Adrian Magda pune la îndoială sinceritatea promisiunilor americane și cere mai multe garanții că investițiile vor beneficia și comunitatea locală, nu doar afacerea privată.
O altă controversă este legată de faptul că majoritatea procesării minereurilor ar putea să nu aibă loc în zona Budureasa, din cauza infrastructurii slabe. Deși americanii au afirmat că vor instala echipamentele necesare, există un risc semnificativ ca, în loc să contribuie la dezvoltarea locală, exploatarea să adâncească dependența regiunii de resursele naturale, fără a lăsa valoare adăugată în zonă.
Încă o țară vrea să îi vândă lui Trump mineralele sale în schimbul securității
