În 1984, LEPA BRENA era mai cunoscută și iubită în Banat decât toate vedetele muzicii ușoare din România. Scriitoarea Adriana Babeți, participantă la eveniment, a relatat impresiile de atunci:
„Imaginați-vă stadionul arhi-, arhi-, arhiplin. (….) Toate oficialitățile masculine, desigur fără soții, au stat în cele mai bune poziții. Nu vă spun ce dezlănțuire a fost… noi, care eram super elitiști, cu jazz-ul, cu astea, eram aoleo, Lepa Brena! Nu muzica, cât apariția. Era cum se zice acum, o bunăciune. (...) Era o macara uriașă care, după primele melodii, care au produs infarcte masculine, au băgat-o [pe cântăreață] în cupă și au purtat-o de jur împrejurul stadionului. Bărbați din publicul dezlănțuit și-au scos maieurile, cămășile, numai să le atingă Lepa Brena și să le arunce înapoi,” Arhiva de Sunet.
Potrivit relatărilor, la concertul Lepei Brena din 1984 au asistat între 50.000 și 65.000 de spectatori, ceea ce înseamnă că a fost cel mai mare eveniment de acest gen din România comunistă. Momentul cel mai delicat, din punct de vedere al autorităților, a fost cel în care zecile de mii de oameni au cântat la unison "TRĂIASCĂ IUGOSLAVIA”, temerea fiind că simpatia pentru prospera țară vecină se va transforma în furie împotriva restricțiilor impuse de Ceaușescu. De altfel, printre numeroasele legende create în urma concertului este și aceea că oamenii ar fi strigat împotriva fostului lider comunist.