Pentru a evita cel mai negru scenariu este nevoie ca talibanii să respecte condiţiile care ar duce la deblocarea într-o măsură şi mai mare a asistenţei internaţionale, a scris Borrell pe blogul său.
"Afganistanul se confruntă cu o criză umanitară gravă, iar colapsul socio-economic pândeşte, ceea ce ar fi periculos pentru afgani, regiune şi securitatea internaţională", a scris şeful diplomaţiei europene.
Preţul la alimente în ţară a crescut cu peste 50% de la venirea la putere a talibanilor, la jumătatea lunii august, în timp ce îngheţarea fondurilor afgane deţinute în bănci din străinătate şi retragerea investitorilor străini au dus la creşterea inflaţiei.
Sistemul bancar afgan este în mare parte paralizat, oamenii aflându-se în imposibilitatea de a retrage bani, în timp ce sistemul sanitar al ţării - care a fost puternic dependent de ajutoare străine - este aproape de colaps, mai scrie Borrell.
"Dacă situaţia continuă, odată cu apropierea iernii, există riscul ca acesta să devină o catastrofă umanitară", a avertizat oficialul european, care a adăugat că un astfel de scenariu ar putea declanşa o migraţie în masă către ţările vecine.
Cele 27 de ţări membre ale UE şi-au intensificat ajutoarele umanitare pentru Afganistan de la venirea la putere a talibanilor, dar au stopat asistenţa pentru dezvoltare, măsură luată şi de alte ţări, precum şi de Banca Mondială.
Răspunsul UE la criză va depinde de comportamentul noilor autorităţi afgane, a spus Borrell, şi orice fel de reluare a relaţiilor va presupune respectarea unor condiţii, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile omului.
"Aceasta presupune în primul rând ca talibanii să ia măsuri care să permită comunităţii internaţionale să acorde asistenţă poporului afgan", a explicat Borrell, insistând că personalul de sex feminin din agenţiile internaţionale trebuie să poată să-şi facă meseria.
