Stratul de zăpadă a crescut în toate masivele montane, mai accentuat în Carpaţii Orientali şi estul celor Meridionali, unde depăşeşte local 40...60 cm. În zonele adăpostite se întâlnesc depozite mari de zăpadă, de până la 1-2 metri. Stratul superior, de 20...40 cm, este fragil, iar sub acesta se întâlnesc cruste de gheaţă. În zonele înalte sunt formate plăci de vânt, pe versanţi cu orientări diferite, îndeosebi nordice. Stratul de zăpadă depus în ultima perioadă acţionează ca o suprasarcină peste crustele fragile preexistente, sporind astfel riscul declanşării avalanşelor în mod spontan, care vor avea dimensiuni mici sau medii acolo unde sunt deja acumulări mai consistente sau sunt formate plăci de vânt. Riscul declanşării avalanşelor va fi amplificat la trecerea turiştilor sau schiorilor - risc însemnat în zona Munţilor Făgăraş, Bucegi, Ceahlău, la peste 1800 m, în rest moderat sau chiar redus", se arată în buletinul nivometeorologic.
Potrivit sursei citate, cel mai mare strat de zăpadă măsurat de meteorologi este în Carpaţii Orientali, de 75 centimetri la Vf. Lăcăuţi, urmat de cel din Carpaţii Meridionali, de 60 centimetri la Bâlea-Lac, în Munţii Făgăraş
