Analiza efectuată de Universitatea din Bath din Marea Britanie, a luat în considerare datele colectate prin sateliți și senzori de sol din 3.000 de locuri, urbane și rurale din întreaga lume. Potrivit OMS, zonele expuse la niveluri de poluare „deosebit de ridicate” se află în prevalenţă în Mediterana de Est, în sud-estul Asiei și în vestul Pacificului. Cu excepția celor două Americi, mai puțin de 20% din populația restului lumii trăiește în locuri în care calitatea aerului este în conformitate cu normele stabilite de OMS.
Potrivit agenţiei pentru sănătate a Naţiunilor Unite, aproximativ 3 milioane de decese din întreaga lume ar fi legate de expunerea la aerul poluat, în timp ce în 2012, numărul deceselor era de 6,5 milioane de persoane, adică 11,6% din decesele la nivel mondial. 95% dintre acestea se datoreaza bolilor netransmisibile cum ar fi probleme cardiovasculare şi pulmonare cronice sau cancer pulmonar. În plus, aşa cum se explică în raport, poluarea aerului crește riscul de infecții respiratorii acute. Țările cu venituri mici și medii plătesc cel mai mare preț din punctul de vedere al vieților omenești. În special 2 din 3 decese sunt concentrate în Asia de Sud-Est și în zona Pacificului de est.
Raportul indică şi principalele surse de poluare ale aerului, printre care se numără „mijloacele de transport ineficiente, combustibilul pentru uz casnic, arderea deșeurilor, centralele electrice pe bază de cărbune și activităție industriale”. Însă vina nu o poartă doar activitățile umane. Alarma este legată şi de fenomenele naturale: „furtunile de nisip, în special cele din zonele din apropierea unui deşert – precizează raportul – ar putea avea un impact asupra calității aerului”.
În raportul întocmit, OMS recomandă şi strategiile care pot fi utilizate pentru a reduce nivelurile mari de poluare, mizând pe durabilitea mediului în diferite sectoare. „Există soluții, cum ar fi un sistem de transport mai durabil, gestionarea deșeurilor solide, utilizarea unor sobe și combustibili mai curate pentru familii, energii regenerabile și reducerea emisiilor industriale”, a declarat Maria Neira, director al departamentului de sănătate publică al OMS. Energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor industriale sunt alți doi factori importanţi sugeraţi de OMS, pentru a proteja calitatea aerului bun.
În septembrie 2015, liderii mondiali reuniți la Paris cu ocazia Cop21, s-au angajat, ca obiectiv de dezvoltare durabilă, să reducă în mod semnificativ, până în 2030, numărul de decese și de boli cauzate de poluarea aerului. Tratatul de la Paris, care este primul acord privind clima, va intra în vigoare doar dacă va fi ratificat de 55 de țări responsabile pentru 55% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.