Augustin Lazăr face parte dintre cei patru procurori care și-au depus candidatura pentru șefia Parchetului General, respectiv Codruț Olaru, Oana Schmidt-Hăineală, Gheorghe Ivan şi Augustin Lazăr.
Lazăr urmează să fie intervievat de CSM, iar după avizul consultativ propunerea va fi trimisă preşedintelui pentru numirea în funcţia de conducere de la Ministerul Public, vacantă de aproape două luni.
Ministrul Justiţiei a discutat cu toţi cei patru candidaţi, care i-au prezentat cum văd funcţionarea Ministerului Public în următorii trei ani, ce priorităţi au, cum vor rezolva problemele, ce vulnerabiliăţi ar avea instituţia şi ce soluţii propun.
Ministrul Raluca Prună urma să trimită la Consiliul Superior al Magistraturii numele candidatului propus pentru funcţia de procuror general al României pe 23 martie. Anunţul a fost însă amânat, iar în 25 martie ministrul Justiţiei a plecat la Bruxelles, la Consiliul JAI convocat după atentatele din Belgia.
Consiliul Superior al Magistraturii urmează să stabilească ziua în care magistratul va fi audiat. Avizul CSM va fi transmis apoi ministrului Justiţiei, care va trimite propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea în funcţie.
Ministrul Justiţiei Raluca Prună a transmis vineri Consiliului Superior al Magistraturii propunerea pentru numirea în funcţia de Procuror General al României a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, CSM urmând să dea un aviz consultativ, cel care va luat o decizie în privinţa numirii în funcţie fiind preşedintele României, Klaus Iohannis.
Lazar, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de Procuror General al României, a declarat pentru MEDIAFAX că nu datorează nimănui cariera profesională pe care o are şi că nu îl cunoaşte pe preşedintele Klaus Iohannis.
"Nu l-am cunoscut pe preşedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil că o să îl cunosc cândva. Nu îmi datorez cariera profesională nimănui. Mi-am susţinut examenele cu onor, am patru examene de procuror general pe care le-am luat fără să cunosc pe nimeni", a declarat Augustin Lazăr pentru MEDIAFAX, după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora magistratul l-ar fi cunoscut personal pe Klaus Iohannis.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că încă de la începutul anilor 2000, la structurile de poliţie din judeţul Alba au fost depuse sesizări în legătură cu retrocedări imobiliare către Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui preşedinte era Klaus Iohannis.
O parte dintre aceste sesizări au ajuns, după mai mulţi ani, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, acolo unde Augustin Lazăr ocupa funcţia de procuror general adjunct, cauzele fiind clasate. Referitor la acest subiect, magistratul Augustin Lazăr a declarat:
"Noi am soluţionat o multitudine de dosare în care s-au dat multe soluţii referitoare la o multitudine de persoane, unele şi publice. Toate au fost legale şi temeinice. Orice soluţie poate fi contestată".
Augustin Lazăr are o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2013, calitate în care a coordonat şi instrumentat cauze complexe, una dintre acestea fiind urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară cooperarea judiciară internaţională. Anterior, din anul 2001 până la finalul anului 2012 a ocupat funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Magistratul susţine că principalele obiective pe care le are sunt legate de reformarea Ministerului Public.
"Este o propunere, am pregătit un proiect pentru exercitarea atribuţiilor manageriale pe care îl voi prezenta Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul vizează resetarea managerială a conducerii Ministerului Public şi imprimarea unui impuls energetic nou, pentru a lucra eficient. În primul rând e vorba despre obiectivele impuse în MCV, privind combaterea corupţiei şi celelalte infracţiuni din domeniile cu prioritate precum şi recuperarea prejudiciilor.
