Preşedintele Joe Biden "va răspunde, ştiţi, într-un mod foarte consistent. Dar noi nu căutăm război cu Iranul. Noi nu căutăm un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu", a declarat luni la CNN John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale al SUA.
"Rezistenţa islamică în Irak", o entitate compusă din grupări armate pro-iraniene, a revendicat atacuri efectuate cu "drone" duminică în zori împotriva a trei baze în teritoriul sirian care găzduiesc soldaţi americani, menţionând în special sectoarele Al-Tanf şi Rukban, în apropiere de frontiera cu Iordania.
Deocamdată este dificil de stabilit dacă una dintre aceste lovituri a fost într-adevăr cea care a ucis trei soldaţi americani şi a rănit alţi 34. Este bilanţul cel mai sever de pierderi umane de când grupări armate pro-iraniene au lansat rachete şi drone împotriva trupelor Washingtonului şi a celor ale coaliţiei internaţionale antijihadiste la mijlocul lunii octombrie.
"Să nu aveţi niciun dubiu: îi vom face să plătească pe toţi cei responsabili, când şi cum vrem noi", a promis duminică preşedintele american Joe Biden, acuzând "grupări de combatanţi radicali susţinuţi de Iran, operând în Siria şi în Irak", de a fi responsabil pentru atacul asupra trupelor americane "cu baza în nord-estul Iordaniei, în apropiere de frontiera siriană".
Iordania a condamnat un atac "terorist" împotriva "unei poziţii avansate la frontiera cu Siria".
Atacul cu dronă a lovit "Tower 22", o bază logistică pe teritoriul iordanian, situată chiar vizavi de zona Rukban, în teritoriul sirian, potrivit armatei americane.
Această poziţie găzduieşte 350 de membri ai trupelor de infanterie şi forţelor aeriene ale SUA, care asigură misiuni de sprijin esenţiale, în special în cadrul coaliţiei internaţionale angajate împotriva grupării Statul Islamic.
De la jumătatea lunii octombrie, peste 150 de lovituri cu drone sau atacuri cu rachete au vizat soldaţii americani şi ai coaliţiei în Irak şi Siria, o repercusiune directă a războiului din Fâşia Gaza între Israel, aliatul Washingtonului, şi Hamasul palestinian, susţinut de Teheran.
Teheranul "nu are nicio legătură şi nu are nimic de-a face cu atacul asupra bazei americane", a reacţionat reprezentanţa permanentă a Iranului la ONU.
Ministerul iranian de Externe a declarat că nu doreşte "extinderea conflictului în Orientul Mijlociu", potrivit purtătorului său de cuvânt Nasser Kanani.
Dar, a spus el, Iranul "nu este implicat în deciziile luate de grupările de rezistenţă cu privire la modul în care sprijină naţiunea palestiniană".
De la jumătatea lunii octombrie, cele mai multe atacuri împotriva soldaţilor americani au fost revendicate de "Rezistenţa islamică din Irak".
În comunicatul în care revendică responsabilitatea pentru loviturile de la Rukban şi Al-Tanf, gruparea a afirmat că acţionează pentru a "rezista" forţelor americane din Irak şi din regiune şi "ca răspuns la masacrele" din Fâşia Gaza.
În extremitatea estică a Siriei, "grupuri de combatanţi pro-Iran au evacuat 12 poziţii" în zonele Boukamal şi al-Mayadine, a anunţat luni Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).
Aceste transferuri au fost motivate de "teama unui răspuns american" după moartea celor trei soldaţi, potrivit OSDO.
Ca represalii la atacurile asupra personalului său, Washingtonul a efectuat deja mai multe lovituri în Irak împotriva luptătorilor din grupările armate pro-Iran.
La fel şi în Yemen, unde bombardamentele au avut ca ţintă poziţii ale rebelilor houthi, care vizează traficul maritim internaţional în Marea Roşie.
Bagdadul a condamnat luni atacul sângeros asupra soldaţilor americani în Iordania, făcând totodată apel la "stoparea spiralei violenţei" în Orientul Mijlociu.
"Guvernul irakian denunţă escaladarea în curs" de desfăşurare, a declarat într-un comunicat purtătorul său de cuvânt, Bassim Alawadi, asigurând că ţara sa doreşte să ajute "la elaborarea de reguli de angajament fundamentale, pentru a evita mai multe repercusiuni în regiune şi a împiedica extinderea conflictului".
Atacul a fost condamnat de asemenea de Egipt, Bahrain şi Marea Britanie, al cărui şef al diplomaţiei, David Cameron, a cerut Iranului o "dezescaladare în regiune", notează AGERPRES.