Forţele nord-coreene au cucerit Sudul pe 25 iunie 1950, acesta fiind punctul de plecare pentru un conflict sângeros, care a făcut milioane de morţi, majoritatea civili.
Trei ani mai târziu a avut loc un armistiţiu care nu a fost, însă niciodată urmat și de un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, tehnic, cele două părţi din peninsula divizată de Zona Demilitarizată (DMZ) sunt în continuare în război. Lungă de 250 kilometri și lată de 4 kilometri, DMZ sau zona tampon mai este numită și "pământul nimănui" (No man's land -engl). Până acum, aici au fost descoperite 4 tunele subterane prin care, în cazul unui conflict armat, în decursul a numai unei singure ore, pe teritoriul sud-coreean ar putea intra până la 30.000 de soldați din Nord. Unul dintre pasajele secrete descoperite se sfârșește la doar 52 de kilometri de capitala sud-coreeana, Seul. Nimeni nu știe însă câte astfel de facilități subterane există în zonă.
"În această zi, în anul 1950, alianţa militară dintre SUA şi Republica Coreea a luat naştere din necesitate, înainte de a se consolida prin sânge", au declarat într-un comunicat comun secretarul american al Apărării, Mark Esper, şi omologul său sud-coreean, Jeong Kyeong-doo.
"Aliaţii rămân angajaţi în totalitate în apărarea păcii câştigate din greu în peninsula coreeană", se arată în comunicat.
Nici până în ziua de astăzi nu există un consens cu privire la bilanţul acestui conflict. Ministerul sud-coreean al Apărării vorbeşte despre 520.000 de nord-coreeni, precum şi de 137.000 de militari din Sud şi 37.000 de americani ucişi în acel război.
Relaţiile dintre Seul şi Washington s-au răcit în ultimii ani după declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, conform cărora Sudul ar trebui să plătească o contribuţie mai mare pentru menţinerea celor 28.500 de militari în peninsulă, meniţi să apere Coreea de Sud de cei din Nord.
Aniversarea intervine într-un moment în care relaţiile intercoreene s-au degradat în mod considerabil, la doi ani de la începutul unei destinderi istorice care a fost marcată prin mai multe summituri între liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele sud-coreean Moon Jae-in.
Regimul nord-coreean şi-a înteţit în ultimele săptămâni atacurile verbale împotriva Seulului, criticând în special faptul că disidenţi nord-coreeni care se află în Sud trimit în Nord manifeste de propagandă cu ajutorul unor baloane duse de vânt.
Totul a culminat cu incidentul din 16 iunie, când Coreea de Nord a aruncat în aer biroul comun de legătură inter-coreeană din orașul de frontieră Kaesong, gest care a accelerat și mai mult tensiunile din Peninsula Coreeană.