Alexandru Rafila recunoaște că tatăl său a colaborat cu Securitatea: "Sunt afectat emoțional. Nu văd unde este vina mea"

”Foarte multe dintre informații nu sunt adevărate. Tata a terminat Medicina în 1960, eu m-am născut în 1961, iar evenimentele la care faceți referință s-au petrecut în 48-49. Tata a lucrat până în iunie 1949 în Securitate. Eu am aflat despre aceste lucruri când eram student, nu știu foarte multe. Da, este adevărat. Bunicul meu a fost prizonier în Rusia și s-a întors cu un copil, tatăl meu. În Memorialul Durerii nu a fost obiectiv cu tatăl meu. Dincolo de lucrurile pe care le-a făcut tatăl meu și cu care eu nu sunt de acord, colaborarea cu Securitatea este absolut condamnabilă. Moartea țăranilor s-a întâmplat după ce tatăl meu a fost dat afară din Securitate, a fost dat afară și de la Medicină pentru că a fost considerat element dușmănos. El nu a fost implicat în acel masacru. Sunt afectat emoțional, nu văd unde este vina mea (…) Nu încerc să îi găsesc nicio scuză, nu există nicio scuză pentru apartenența la Securitate”, a declarat Alexandru Rafila, duminică seară.