Potrivit lor, stratul superior de zăpadă nou-căzută este ușor și fără aderență la stratul vechi, ceea ce înseamnă că acesta se poate fisura și aluneca, declanșând avalanșe de dimensiuni medii, iar în unele cazuri, chiar mari.
„La peste 1.800 m, zăpada nou-căzută, de 15-20 cm, este de tip pulver, uşoară, fără consistenţă şi puţin stabilă. Pe văi şi în zonele adăpostite sunt însă depozite mai însemnate, de 50-60 cm. Stratul de pulver este depus peste stratul uşor de 5-10 cm existent înaintea ninsorilor, sub care se află zăpada veche şi deja întărită, la care nu prezintă aderenţă. În apropierea crestelor sunt formate unele plăci de vânt, fragile şi cu rezistenţă scăzută”, au explicat meteorologii sibieni în Buletinul nivometeorologic.
Totodată, specialiștii spun că temperaturile se vor menține scăzute, ceea ce va face ca zăpada să își păstreze structura.
În continuare, metamorfoza zăpezii va fi încetinită de temperaturile extrem de scăzute care se vor înregistra, astfel încât aceasta îşi va păstra structura. Stratul de pulver va mai creşte, astfel încât, chiar şi la supraîncărcări slabe, se poate fisura şi disloca, alunecând peste stratul întărit din interior şi ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii, izolat mari - riscul va fi însemnat (3)”, au mai spus meteorologii.
Cât despre celelalte masive din ţară, aceștia au menționat că riscul de avalanşă este mai mic, de gradul 2 şi 1.
