Cursurile sunt gratuite în România, dar să trimiţi un copil la şcoală costă, în medie, pe an 1.500 de lei, potrivit datelor menţionate într-un raport al Curţii de Conturi.
Pentru familiile sărace, efortul este compensat de stat prin opt programe care decontează sau asigură transportul, hrana zilnică, rechizitele, bursele, 200 de euro pentru achiziţia unui calculator sau ajutorul la lecţii prin programul "Şcoală după şcoală".
În ciuda acestor ajutoare şi stimulente de la stat, românii se află în topul europenilor care abandonază şcoala devreme. Astfel, [INTRA INFO 2] în 2015, 19,1% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani aveau cel mult opt clase. Doar în Spania şi Malta situaţia este mai rea, unde 20, respectiv 19,8% dintre tineri au abandonat şcoala devreme. Interesant este că, deşi România s-a angajat să reducă abandonul până în 2020, procentul a tot crescut în ultimul deceniu.
Cea mai mare vulnerabilitate este la etnia romă. Raportul Organizaţiei "Salvaţi copiii" arăta că 22% dintre copiii romi nu frecventează învăţământul obligatoriu, faţă de 6% în cazul copiilor de alte etnii, aflaţi în aceeaşi comunitate.
Cel mai costisitor program este, de departe, "Cornul şi laptele", care "înghite" 60% din sumele alocate pentru programele de asistenţă socială a elevilor. Dar... "cornurile şi cutiile de lapte ajung la tomberoanele din curtea şcolii", scrie chiar în raportul Curţii de Conturi, având în vedere că furnizorii sunt selectaţi în funcţie de preţ, nu şi de calitatea produselor.
Specialiştii spun că şi alte programe rămân frumoase doar pe hârtie.
Nu doar numărul copiilor şcolarizaţi este redus, ci şi numărul copiilor în general. Populaţia cu vârste între 0 şi 4 ani aproape s-a înjumătăţit de la Revoluţie, arată datele oficiale.