Rezultatele studiului arată că zonele unde ninge puţin sau aproape deloc reprezintă 44 % din teritoriul ţării în perioada 2005-2007, comparativ cu 36 % în deceniul 1995 şi 2005.
Această diferenţă implică o creştere cu 5.200 kilometri pătraţi a suprafeţei unde se poate afirma cu certitudine că zăpada este o raritate, potrivit acestei investigaţii realizate în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) .
Preocupă nu doar faptul că zăpada este în proces de dispariţie la altitudine joasă, ci şi că este tot mai puţină la altitudini mari precum în munţii Alpi sau în masivul Jura.
Zonele aşa-numite "veşnic ninse", unde probabilitatea căderii de ninsori este de între 80 şi 100 %, acoperea 27 % din teritoriul Elveţiei în perioada 1995-2005, în prezent acoperă doar 23 %, reprezentând o pierdere de 2.100 kilometri pătraţi.
Rezultatele obţinute se bazează pe o analiză preliminară a 22 de ani de date culese de sateliţii care acoperă întregul teritoriu al Elveţiei. "Am înmagazinat echivalentul a 6.500 de imagini care acoperă 34 de ani, fapt datorat unei politici a datelor deschise", a declarat Gregory Giuliani, expert în mediul înconjurător şi participant la studiu.
Într-un comunicat, Universitatea din Geneva informează că datele pot fi accesate liber pe site-ul swissdatacube.org, care dispune de un vizualizator (viewer) care face posibilă compararea datelor din zonele specifice ale Elveţiei în diferite epoci.
"Ţinând cont de sensibilitatea zăpezii la schimbările climatice, este clar că există o legătură cu încălzirea globală", a declarat AFP, Gregory Giuliani. Elveţia este foarte preocupată de fenomenul încălzirii globale, notează expertul.
Efectele încălzirii planetare sunt deja perceptibile în această ţară: topirea gheţarilor, recrudescenţă a perioadelor de secetă şi episoade mai frecvente de caniculă.
