Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa.
Alegătorii pot prezenta la secţiile de vot cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, a precizat Dajbog.
Cetăţenii votează la aceeaşi secţie de votare pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, precum şi a primarului, ceea ce înseamnă că vor primi trei buletine de vot. Alegătorii din Bucureşti vor primi patru buletine de vot, aceştia votând pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
„Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Este vorba de peste 40.000 de persoane. Acestea îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea şi reşedinţa sau domiciliul în România”, a mai spus Dajbog.
Potrivit Codului Penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.
Totodată, persoana care oferă sau dă bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării unui cetăţean să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat poate fi condamnată la pedeapsa cu închisoarea de la şase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
„Aceeaşi pedeapsă o riscă persoana care votează fără a avea acest drept, introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals ori votează de două sau de mai multe ori”, a adăugat purtătorul de cuvânt al MAI.
Persoana care îşi fotografiază sau îşi filmează prin orice mijloace buletinul de vot în timpul exercitării dreptului de vot riscă o amendă cuprinsă între 600 şi 1.000 de lei.
Refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în afara acestuia, până la o distanţă de 500 metri se pedepseşte cu amendă de la 2.200 la 3.000 de lei.
Pentru continuarea propagandei electorale prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare sau în jurul acestora pe o rază de 500 de metri să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori candidaţi se aplică o amendă cuprinsă între 1.400 şi 2.000 de lei.
Monica Dajbog a precizat că misiunile efectivelor MAI vor fi monitorizate şi coordonate de la nivelul Centrului Naţional de Conducere Integrată, fiind în permanentă legătură cu comandamentele operaţionale similare activate în fiecare judeţ pentru a asigura intervenţia rapidă în situaţiile de încălcare a legii.
Cele 18.616 secţii de votare s-au deschis duminică, la ora 7.00, în toată ţara, la urne fiind aşteptaţi 18.320.473 de români cu drept de vot pentru a-şi alege primarul, dar şi consilierii locali şi judeţeni, urmând ca votul să se încheie la ora 21.00.
Alegerile locale din acest an se vor desfăşura într-un singur tur, la fel ca şi cele din 2012, dar o premieră a acestor alegeri este Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. De asemenea, în cadrul alegerilor locale din acest an, preşedintele Consiliuliui Judeţean nu mai este ales prin vot direct, ci cu majoritate de voturi de consilierii judeţeni aleşi la acest scrutin.
