Îngrijorarea vine în condițiile în care institutul dispune de aceeaşi schemă de personal ca la începutul pandemiei de COVID-19, aceasta nefiind modificată şi adaptată noilor nevoi.
"Din perspectiva numărului de pacienţi care se vor interna, riscul cel mai mare sau ce am văzut în acest weekend la \"Marius Nasta\" este să se interneze pacienţi cu comorbidităţi multiple, pacienţi nevaccinaţi, pacienţi neprotejaţi care au riscul de decompensare a bolii de bază atunci când se infectează cu SARS-CoV-2 şi aş spune că mai există o provocare importantă, care nu vine doar din numărul mare de pacienţi şi dificultatea cazurilor, ci şi din asigurarea cu personal a secţiilor, pentru că avem, pe de o parte, aceeaşi schemă de personal care nu a fost modificată şi adaptată nevoilor unei secţii de COVID în aceşti doi ani, iar, pe de altă parte, riscul de infecţii importante la personalul care lucrează în spitale, care vor pune reale probleme de a asigura continuitatea activităţii în multe locuri", a arătat Mahler, pentru Agerpres.
Managerul de la Marius Nasta a ținut să sublinieze, astfel, faptul că în acest val al pandemiei se teme cel mai mult de incapacitatea de a se asigura activitatea în spital: "Atunci când nu ai cu cine lucra, practic, totul se opreşte şi se blochează tot. Până la urmă, în toate cele patru valuri, dar, mai ales, în valul trei şi valul patru am direcţionat personalul către zona COVID din alte secţii, pentru că am avut de unde, pentru că au fost foarte puţine infecţii la personal şi acest lucru a permis să manageriem oarecum activitatea. În acest moment, dacă lucrurile continuă cu un număr mare de infectări zilnice şi previziunile care sunt în acest moment publice se adeveresc, vom avea reale probleme în a asigura activitatea în Institutul \"Marius Nasta\", cel puţin".
În plus de asta, medicului atrage atenția asupra faptului că ar putea să fie depăşită capacitatea secţiilor ATI.
"Noi nu avem foarte multe paturi la ATI în România", a precizat managerul Institutului "Marius Nasta".
În opinia sa, finalul pandemiei de COVID-19 depinde foarte mult de asigurarea vaccinului împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 la nivelul întregii planete.
"Cred că nu trebuie să gândim doar din perspectiva impactului pe care îl are pandemia în Europa, unde accesul la vaccinuri este semnificativ crescut. Cred că este important să vedem ce se întâmplă şi în alte state, unde mutaţiile pot să apară mult mai frecvent, pentru că au o imunitate diferită persoanele din diverse părţi ale globului, iar accesul la vaccin este limitat încă în multe ţări şi, ce am văzut, atât Delta, cât şi Omicron sunt tulpini care au suferit modificări în zone ale globului care nu aveau acoperire vaccinală importantă", a indicat Mahler.
Ea a adăugat că medicamentele de ultimă generaţie pentru tratarea COVID-19 sunt eficiente în actualul val al pandemiei, dar acestea reprezintă una dintre soluţii alături de vaccinare.